Definitie Inimă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: InimĂ, inimi, substantiv feminin I.
1. Organ intern musculos central al aparatului circulator, situat in partea stanga a toracelui, care are rolul de a asigura, prin contractiile sale ritmice, circulatia sangelui in organism, la om si la animalele superioare; cord1. ♦ Piept.
2. (Popular) Stomac, burta, pantece, ranza. ♢ Expresie A (mai) prinde (de) inima = a scapa de senzatia de slabiciune dupa ce a mancat, a se (mai) intrema, a (mai) capata putere.
Pe inima goala = cu stomacul gol, fara a fi mancat ceva.
A (se) simti greu la inima = a-i fi greata, a-i veni sa verse.
3. (La cartile de joc) Cupa2.
4. Piesa sau organ de masina care are forma asemanatoare cu o inima (I 1). II.
Figurativ
1. Inima (I 1) considerata ca sediu al sentimentelor umane: A) (În legatura cu bucurii, placeri) I s-a bucurat inima cand a auzit vestea cea buna. ♢ Locutiune adverb Dupa (sau pe) voia (sau pofta) inimii = dupa plac, nestingherit, cum ii e dorinta.
Cu (sau din) toata inima sau cu draga inima = cu tot sufletul, cu foarte mare si sincera placere. ♢ Expresie A rade inima in cineva sau a-i rade cuiva inima = a fi bucuros, satisfacut, multumit.
A unge (pe cineva) la inima = a face (cuiva) placere; a incanta, a bucura (pe cineva).
Cat ii cere (cuiva) inima = atat cat vrea, cat pofteste, cat are placere.
A-i merge (cuiva ceva) la inima = a-i placea (ceva) foarte mult.
A-si calca pe inima = a renunta la propriul punct de vedere, la propria opinie sau placere. (A fi) cu inima usoara = (a fi) fara griji, bine dispus, cu constiinta impacata. B) (În legatura cu suferinte, dureri, necazuri) Îl doare la inima cand vede atata risipa. ♢ Expresie A seca (sau a arde, a frige pe cineva) la inima = a provoca (cuiva) o durere morala, o suparare mare.
A i se rupe (sau a-i rupe cuiva) inima = a-i fi mila de cineva.
A i se topi inima = a suferi foarte tare.
A se sfarsi la inima = a se imbolnavi, a muri de durere, a fi colpesit de durere.
A avea ceva pe inima = a fi chinuit de un gand neimpartasit, a avea o taina in suflet.
A-si racori inima = a spune ce are pe suflet, a-si descarca sufletul.
A pune (ceva) la inima = a se supara (pentru ceva) mai mult decat merita.
A-i strica (cuiva) inima = a-i spulbera (cuiva) buna dispozitie, a indispune (pe cineva), a mahni (pe cineva).
A ramane cu inima fripta = a ramane mahnit, dezolat, indurerat.
Parca mi-a trecut (sau mi-a dat cu) un fier ars (sau rosu) prin inima, se spune cand cineva primeste pe neasteptate o veste trista sau cand il cuprinde o durere fizica in mod brusc.
Inima albastra = suflet trist, indurerat; tristete, melancolie, mahnire, deprimare; furie, ciuda, manie, necaz.
Inima rea = mahnire, durere, amaraciune.
A-si face (sau a-i face cuiva) inima rea = a se mahni (sau a mahni pe cineva). C) (În legatura cu sentimente de iubire) Inima-mi zboara la tine. ♢ Expresie A avea (pe cineva) in (sau la) inima = a iubi (pe cineva).
A-i ramane (cuiva) inima la... = a ramane cu gandul la cineva sau la ceva care i-a placut.
A avea tragere de inima (pentru...) sau a-l trage (pe cineva) inima sa... = a se simti atras sa faca ceva. D) (În legatura cu bunatatea sau rautatea cuiva, in loc. si in expresie) Inima dreapta = om drept, cinstit, corect.
Inima de aur = om bun.
Slab de inima = milos, impresionabil, influentabil.
Cu inima = bun, milos, intelegator, uman.
A avea inima buna (sau de aur) sau a fi bun la inima (sau cu inima buna) = a fi bun, milos, intelegator, darnic.
A avea inima deschisa = a fi sincer, cinstit.
A spune de la (sau din) inima = a spune cu toata sinceritatea, fara reticente, a vorbi deschis, fara rezerve.
A avea inima larga = a fi marinimos, milos, darnic.
A se muia la inima sau a (i) se inmuia (cuiva) inima = a deveni bun, milos; a se indupleca.
A nu-l lasa pe cineva inima sa..., se spune cand cineva nu-si poate opri pornirile bune, actiunile generoase. (A fi om) de inima = (a fi om) bun, saritor.
A fi fara inima sau a fi rau (sau cainos, negru) la inima = a fi rau, inrait. (A avea) inima haina (sau salbatica) = (a fi) crud, neintelegator, dusmanos, rau. (A avea) inima de piatra (sau impietrita) = (a fi) nesimtitor, rau, fara suflet, rece.
A i se impietri cuiva inima = a deveni insensibil la orice durere sau bucurie, a fi lipsit de omenie. E) (În legatura cu instincte sau presimtiri) Îmi spune inima ca s-a intamplat o nenorocire. F) (În legatura cu curajul, cu indrazneala sau cu energia, cu puterea de vointa sau de actiune a cuiva) Înfrunta pericolul cu inima rece. ♢ Cu inima = (loc. adverb ) energic, cu viata; (loc. adjectiv si adverb ) inimos, curajos; pasionat. ♢ Expresie A(-si) pierde inima = a-si pierde curajul, speranta, a se descuraja.
A-si lua inima in dinti = a-si face curaj, a se hotari sa intreprinda ceva.
A-i veni (cuiva) inima la loc, se spune cand cineva isi recapata calmul, echilibrul si curajul dupa un moment de emotie sau de spaima.
A (mai) prinde (la) inima = a capata (din nou) putere, curaj, a se restabili sufleteste, a nu-i mai fi teama.
A-i tine cuiva inima = a incuraja, a consola pe cineva.
A i se face (cuiva) inima cat un purice = a-i fi (cuiva) frica de ceva; a se descuraja.
A i se taia inima = a-si pierde curajul.
2. Inima (I 1) considerata ca centru si simbol al vietii sufletesti.
L-am sters din inima. ♢ Locutiune adverb Din inima sau din toata inima, din adancul inimii = din tot sufletul, cu toata puterea sufleteasca. ♢ Expresie (A fi) cu inima impacata = (a fi) cu constiinta impacata, linistita, curata. Iii. Figurativ
1. Caracter, fire.
Seamana cu tatal lui la chip si la inima.
2. Fiinta, om, individ.
Înflacararea a cuprins toate inimile. IV. P. anal.
1. Mijloc, centru, interior. ♢ Expresie (Ir.) A rupe inima targului = A) a cumpara ce este mai prost, a face o afacere proasta; B) a impresiona cu ceva foarte tare.
2. Piesa sau element de constructie care ocupa un loc central intr-un sistem tehnic sau intr-un element al acestuia. ♢ Inima carului (sau a carutei = partea din mijloc a carului (sau a carutei), care leaga osia de dinainte cu cea de dinapoi.
3. Partea din interior a unei plante, a unei legume, a unui fruct; miez.
4. Partea cea mai importanta, esentiala a unui lucru. [Plural si (inv) inime. – Varianta: Inema substantiv feminin] – Limba Latina Anima.

Varianta definitie 2: InimĂ substantiv verifica cuvantul: abdomen, barbatie, bravura, burta, caracter, centru, curaj, cutezanta, darzenie, esenta, fire, fond, incumetare, indrazneala, materie, miez, mijloc, natura, neinfricare, om, pantece, semetie, stomac, structura, temeritate, temperament.

Varianta definitie 3: InimĂ substantiv
1. (ANAT., MEDICAL) cord. (Sufera de -.)
2. suflet, (invechit) mate (plural), pantece. (Ofteaza din adancul -ii.)
3. verifica cuvantul: suflet.
4. verifica cuvantul: cupa.
5. verifica cuvantul: maduva.
6. cocos. (- la pepenele verde.)

Varianta definitie 4: Inima substantiv feminin, g.-d. art. inimii; plural inimi

Varianta definitie 5: InimĂ -i f. 1) Organ central al aparatului circulator, de forma conica, musculos, situat in partea stanga a pieptului. Bataile -ii.
Operatie la -. ♢ A-i trece (cuiva) un cutit prin - a simti brusc o durere la inima. 2) Focar de sentimente si emotii. ♢ Cu mare - (sau Cu toata -a) cu mare placere. A-si lua -a in dinti a-si face curaj, biruind o frica; a indrazni; a se incumeta. A i se face (cuiva) -a cat un purice a simti o mare frica. A-i rade (sau A creste) (cuiva) -a a avea o mare bucurie. A i se pune (cuiva) pe - a i se face rau. A-l frige (pe cineva) la - a) a provoca (cuiva) o mare durere; b) a indura o mare suferinta morala. A avea o piatra la - a avea o neplacere, o durere sufleteasca. A fi cu -a impacata a se simti linistit. A nu avea (pe cineva) la - a nu iubi, a nu suferi (pe cineva). 3) Fel de a fi al omului; trasatura de caracter. ♢ A avea - de aur a fi foarte bun. A avea o - larga a fi marinimos, darnic. A avea o - de piatra a fi nemilos. A fi cainos la - a fi rau, crud. A avea - deschisa a fi sincer. 4) fam.
Parte a aparatului digestiv in care se digera alimentele; stomac. ♢ Pe -a goala pe nemancate; pe stomacul gol. 5) (la cartile de joc) Unul dintre cele patru semne distinctive de culoare rosie avand forma unui astfel de organ. 6) Carte de joc marcata cu acest semn. 7) Mijloc sau partea de mijloc a ceva. -a marului. -a motorului. ♢ -a carutei bara de lemn ce uneste cele doua osii. 8) Punct esential, capital a ceva. -a orasului. -a romanului. /<lat. anima

Varianta definitie 6: Inima (inimi), substantiv feminin –
1. Organ intern musculos central al aparatului circulator, situat in partea stinga a toracelui. –
2. Acest organ considerat ca sediu al sentimentelor, suflet. –
3. Bunatate, sensibilitate. –
4. Organ central, mijloc, parte interna. –
5. Partea din mijloc a carutei, care leaga osia de de dinainte cu cea de dinapoi. –
6. Barbatie, curaj, indrazneala. –
7. Principiu vital, spirit. –
8. As de cupa. –
9. Grup central de patru bobi sau boabe folosit de vrajitoare. –
10. Stomac, pintece, burta. – mr. inima, megl. inima.
Limba Latina anima (Diez, I, 26; Candrea-Dens., 866; REW 475; Densusianu, GS, II, 6; Rosetti, I, 173), conform limba italiana anima, prov., cat. arma, franceza ime, sp., port. alma.
Trecerea de la „suflet” la „inima” apare numai in rom., conform totusi animus „inima” intro glosa de la Toledo (Castro 162).Sensul de „pintece” coincide cu cel al franceza coeur, bulgara sarce, limba greaca (veche) ϰαρδιά „parte superioara a stomacului”.
Derivat inimioara, substantiv feminin (dim. al lui inima; mosor, bobina); inimusca, substantiv feminin (vergea din fier care sustine mosorul suveicii); inimos, adjectiv (curajos, indraznet; hotarit, intreprinzator; bun); inimosie, substantiv feminin (curaj, vitejie, barbatie); inimosa, verb (a da curaj, a insufleti); inima, verb (a insufleti), formatie hibrida dupa franceza animer.