Insolent -ă
Definitie, sens si explicatie
1Insolént, -ă, insolenti, -te, adjectiv (Adesea adverbial) Obraznic, impertinent; nerusinat; necuviincios. – Din franceza Insolent, limba latina Insolens, -Ntis.
2Insolént, -ă adjectiv (si adverb ) obraznic, impertinent; nerusinat. (< franceza insolent, limba latina insolens)
3Insolent antonim: politicos
4Insolént adjectiv verifica cuvantul: obraznic.
5Insolent adjectiv m., plural insolenti; f. singular insolenta, plural insolente
6Insolént -ta (-ti, -te) Care vadeste nerusinare; lipsit de respect; obraznic; impertinent. /<fr. insolent, limba latina insolens, -ntis
7Insolént, -ă adjectiv (adesea adverb ) Obraznic, impertinent; nerusinat. [Conform: franceza insolent, limba italiana insolente].