Definitie Instrumental -ă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Instrumental, -Ă, instrumentali, -e, adjectiv
1. Facut, executat cu ajutorul instrumentelor.
2. (Gram.; in sintagma) Complement circumstantial instrumental = complement circumstantial care arata mijlocul prin care se realizeaza o actiune. – Din franceza Instrumental.

Varianta definitie 2: Instrumental, -Ă I. adjectiv
1. (despre muzica) executat cu ajutorul instrumentelor.
2. complement circumstantial - = complement care arata mijlocul prin care se indeplineste o actiune; propozitie -a (si substantiv feminin) = propozitie circumstantiala care indeplineste in fraza rol de complement circumstantial instrumental. ♢ (psih.; despre conditionari, obiecte, acte psihice) care serveste drept mijloc pentru dezvoltarea unei actiuni sau obtinerea unui efect.
II. substantiv neutru caz al flexiunii nominale in indo-europeana (transmis si in limba rusa) care arata instrumentul cu ajutorul caruia se realizeaza actiunea verbului. (< franceza instrumental)

Varianta definitie 3: Instrumental adjectiv m., plural instrumentali; f. singular instrumentala, plural instrumentale

Varianta definitie 4: Instrumental -a (-i, -e) 1) (de- spre piese muzicale) Care este executat la instrumente. 2) Care este format din instrumente. Ansamblu -. /<fr. instrumental

Varianta definitie 5: Instrumental, -Ă adjectiv
1. (Muzica) Facut, executat cu ajutorul instrumentelor.
2. Complement circumstantial instrumental = complement circumstantial care arata prin ce mijloc se indeplineste o actiune. [Conform: franceza instrumental].