Interpune
Definitie, sens si explicatie
1Interpune, interpun, verb Iii.
Reflexiv A interveni ca mijlocitor intre doua persoane (spre a le face sa ajunga la o intelegere); a mijloci. ♦ A se amesteca in relatiile dintre doua persoane. ♦ Tranzitiv A pune ceva intre... – Din limba latina Interponere (dupa pune).
Reflexiv A interveni ca mijlocitor intre doua persoane (spre a le face sa ajunga la o intelegere); a mijloci. ♦ A se amesteca in relatiile dintre doua persoane. ♦ Tranzitiv A pune ceva intre... – Din limba latina Interponere (dupa pune).
2Interpune verb I. tr., reflexiv a (se) pune intre..., a (se) intercala.
Ii. reflexiv a mijloci. ♢ a se amesteca in raporturile dintre doua persoane. (dupa limba latina interponere)
Ii. reflexiv a mijloci. ♢ a se amesteca in raporturile dintre doua persoane. (dupa limba latina interponere)
3Interpune verb verifica cuvantul: mijloci.
4Interpune verb pune
5A se interpune ma interpun intranzitiv 1) A interveni intre doua persoane pentru a le aduce la o intelegere. 2) A se amesteca in relatiile dintre doua persoane. /<lat. interponere
6A interpune interpun tranzitiv A pune intre doua lucruri sau fiinte pentru a modifica mediul. /<lat. interponere
7Interpune verb Iii.
1. tr., reflexiv A pune, a se depune ceva intre (doua obiecte, doua momente etcetera).
2. refl.
A mijloci. ♦ A se amesteca in raporturile, in legaturile dintre mai multe persoane. [P.i. interpun. / conform limba latina interpono, franceza interposer, dupa Pune].
1. tr., reflexiv A pune, a se depune ceva intre (doua obiecte, doua momente etcetera).
2. refl.
A mijloci. ♦ A se amesteca in raporturile, in legaturile dintre mai multe persoane. [P.i. interpun. / conform limba latina interpono, franceza interposer, dupa Pune].