1
Interstițiu, interstiții, substantiv neutru Spațiu (gol) situat între părțile unui corp sau ale unui sistem de corpuri aflate unul lângă altul pe o anumită porțiune din suprafața lor, fără a se atinge; luft. – Din franceză Interstice, latină Interstitium.
DEX – dicționarul explicativ
2
Interstițiu interstiții neutru Spațiu mic, vid între părțile componente ale unui corp sau între diferite corpuri. [Silabe -ter-sti-țiu] /<latină interstitium, franceză interstice
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Interstițiu substantiv neutru Interval, spațiu intermediar.
Spațiul liber dintre două piese ale aceluiași sistem. [Pronume -țiu. / conform franceză interstice, italiană interstizio, latină interstitium].
Spațiul liber dintre două piese ale aceluiași sistem. [Pronume -țiu. / conform franceză interstice, italiană interstizio, latină interstitium].
DN – dicționar de neologisme
4
Interstițiu substantiv neutru interval, spațiu liber între două corpuri, între două părți ale unui tot. (< franceză interstice, latină interstitium)
MDN – marele dicționar de neologisme
Încă o definiție din alt dicționar
5
Interstițiu substantiv neutru [-țiu pronume -țiu], articulat interstițiul; plural interstiții, articulat interstițiile (silabe -ți-i-)
DOOM – dicționarul ortografic