Intransigent -ă
Definitie, sens si explicatie
1Intransigént, -ă, intransigenti, -te, adjectiv Care nu se abate de la o anumita linie adoptata, care nu accepta concilieri sau compromisuri; incoruptibil.
Verifica cuvantul: Neinduplecat. – Din franceza Intransigeant.
Verifica cuvantul: Neinduplecat. – Din franceza Intransigeant.
2Intransigént, -ă adjectiv care nu admite sa faca concesii, compromisuri; neinduplecat; incoruptibil. (< franceza intransigeant, limba italiana intransigente)
3Intransigent antonim: tolerant
4Intransigént adjectiv
1. verifica cuvantul: hotarat.
2. verifica cuvantul: necrutator.
3. verifica cuvantul: neingaduitor.
1. verifica cuvantul: hotarat.
2. verifica cuvantul: necrutator.
3. verifica cuvantul: neingaduitor.
5Intransigent adjectiv m., plural intransigenti; f. singular intransigenta, plural intransigente
6Intransigént -ta (-ti, -te) si adverbial Care nu admite nici o concesie sau nici un compromis; consecvent in actiuni si in convingeri; inflexibil. /<fr. intransigeant
7Intransigént, -ă adjectiv Neinduplecat, necrutator, incoruptibil. [Conform: franceza intransigeant, limba italiana intransigente].