Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Iscăli

1 * Cuvantul cu diacritice: iscălí
Cuvantul fara diacritice: iscali

Definitie: ISCĂLI, iscălesc, verb IV. Tranzitiv, instranzitiv și reflexiv A(-și) scrie numele pe textul unui act oficial, al unei scrisori, al unei chitanțe etcetera, a(-și) pune semnătura (pentru a întări, a autentifica etcetera); a (se) semna. – Conform: limba slava (veche) i s k a l j a t i, i s k a l u.

2 * Cuvantul cu diacritice: iscălí
Cuvantul fara diacritice: iscali

Definitie: ISCĂLI verb 1. a semna, a subscrie, (rar) a subsemna, (învechit) a subiscăli. (A - un act, o scrisoare.) 2. a se semna, (popular) a se scrie. (Te rog să te - aici.)

3 * Cuvantul cu diacritice: iscălí
Cuvantul fara diacritice: iscali

Definitie: iscăli verb, indicativ prezent 1 singular și 3 plural iscălesc, imperfect 3 singular iscălea; conjunctie: prezent 3 singular și plural iscălească

4 * Cuvantul cu diacritice: a iscălí -ésc
Cuvantul fara diacritice: iscali

Definitie: A ISCĂLI -esc 1. tranz. (acte, articole, cereri, scrisori etcetera) A autentifica prin iscălitură; a adeveri prin semnătură; a semna. 2. instranzitiv A pune iscălitura sub un text, într-un registru sau într-un act oficial; a semna. limba slava (veche) iskaljati, iskalu

5 * Cuvantul cu diacritice: iscălí iscălésc iscălít
Cuvantul fara diacritice: iscali

Definitie: iscăli (iscălesc, iscălit), verb – A semna, a-și pune numele, semnătura. Origine incertă. După Tiktin (conform Candrea; DAR; Scriban), de la formula de acceptare juridică azŭ iskalŭ „eu vreau” (din limba slava (veche) iskati, conform isca). După Cihac, II, 149 (conform Șeineanu, Semasiol., 15), din limba slava (veche) iskaljati „a păta”, conform bulgara iskaljam „a murdări”, datorită faptului că cea mai mare parte a iscăliturilor din vechime erau doar amprente ale degetului sau pete de cerneală. Ambele explicații par posibile. – Derivat iscălitură, substantiv feminin (semnătură), din part. iscălit (secolul XVII); iscălitor, adjectiv (semnatar), cuvant invechit