Iubi
Definitie, sens si explicatie
1Iubi, iubesc, verb Iv.
1. Tranzitiv si reflexiv recipr.
A fi indragostit, a simti o mare afectiune pentru o persoana de sex opus. ♦ Reflexiv recipr.
A avea relatii sexuale cu o persoana de sex opus.
2. Tranzitiv si reflexiv recipr.
A tine extrem de mult la cineva sau la ceva.
3. Tranzitiv A-i placea sa... – Din limba slava (veche) Ljubiti.
1. Tranzitiv si reflexiv recipr.
A fi indragostit, a simti o mare afectiune pentru o persoana de sex opus. ♦ Reflexiv recipr.
A avea relatii sexuale cu o persoana de sex opus.
2. Tranzitiv si reflexiv recipr.
A tine extrem de mult la cineva sau la ceva.
3. Tranzitiv A-i placea sa... – Din limba slava (veche) Ljubiti.
2A (se) iubi antonim: a (se) uri
3A iubi antonim: a uri
4A se iubi antonim: a se uri
5Iubi verb verifica cuvantul: dori, jindui, pofti, ravni, voi, vrea.
6Iubi verb
1. a (se) indragi, a (se) placea, (invechit) a (se) libovi. (L-a - de cum l-a vazut.)
2. (popular) a se dragosti. (Se - cu ea.)
3. verifica cuvantul: placea.
1. a (se) indragi, a (se) placea, (invechit) a (se) libovi. (L-a - de cum l-a vazut.)
2. (popular) a se dragosti. (Se - cu ea.)
3. verifica cuvantul: placea.
7Iubi verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural iubesc, imperfect 3 singular iubea; conjunctie: prezent 3 singular si plural iubeasca
8A se iubi ma -esc intranzitiv A avea relatii de dragoste (cu cineva); a se dragosti. /<sl. ljubiti
9A iubi -esc tranzitiv 1) (persoane de sex opus) A trata cu sentimente de dragoste. 2) A trata cu un deosebit atasament sufletesc. A-si - tara.
A-si - mama. /<sl. ljubiti
A-si - mama. /<sl. ljubiti
10Iubi (iubesc, iubit), verb – A fi indragostit. – Varianta (invechit) liubi.
Sl. ljubiti (Miklosich, Slaw.
Elem., 29; Cihac, Ii, 151; Dar), conform bulgara ljuba, limba slava (veche) ljubiti, rut. ljubyty, limba rusa ljubitĭ.
Este cuvint comun (Alr, I, 249). – Derivat iubire, substantiv feminin (dragoste); iubit, substantiv neutru (dragoste); iubit, substantiv masculin (persoana iubita, dragut, amant); iubita, substantiv feminin (amanta, ibovnica, draguta); iubitor, adjectiv (care iubeste); iubet, adjectiv (pasionat); iubaret, adjectiv (pasionat); (l)iuboste, substantiv feminin (invechit, dragoste), cu varianta iboste, substantiv feminin (dragoste), din limba slava (veche) *ljubostĭ; libov, substantiv neutru, (invechit, dragoste), din limba slava (veche) *ljubovĭ, conform bulgara libov; libovi, verb reflexiv (Bucovina, a se desfata, a se distra, a trindavi), din limba slava (veche) ljubovati, conform limba rusa ljubovati sja; ibovnic (var. libovnic), substantiv masculin (amant, iubit), din limba slava (veche) ljubovnikŭ, conform bulgara libovnik; ibovnica, substantiv feminin (amanta, concubina, tiitoare); preaiubi, verb (invechit, a face dragoste), format pe baza limba slava (veche) prĕljubiti.
Sl. ljubiti (Miklosich, Slaw.
Elem., 29; Cihac, Ii, 151; Dar), conform bulgara ljuba, limba slava (veche) ljubiti, rut. ljubyty, limba rusa ljubitĭ.
Este cuvint comun (Alr, I, 249). – Derivat iubire, substantiv feminin (dragoste); iubit, substantiv neutru (dragoste); iubit, substantiv masculin (persoana iubita, dragut, amant); iubita, substantiv feminin (amanta, ibovnica, draguta); iubitor, adjectiv (care iubeste); iubet, adjectiv (pasionat); iubaret, adjectiv (pasionat); (l)iuboste, substantiv feminin (invechit, dragoste), cu varianta iboste, substantiv feminin (dragoste), din limba slava (veche) *ljubostĭ; libov, substantiv neutru, (invechit, dragoste), din limba slava (veche) *ljubovĭ, conform bulgara libov; libovi, verb reflexiv (Bucovina, a se desfata, a se distra, a trindavi), din limba slava (veche) ljubovati, conform limba rusa ljubovati sja; ibovnic (var. libovnic), substantiv masculin (amant, iubit), din limba slava (veche) ljubovnikŭ, conform bulgara libovnik; ibovnica, substantiv feminin (amanta, concubina, tiitoare); preaiubi, verb (invechit, a face dragoste), format pe baza limba slava (veche) prĕljubiti.