Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Iute

1 * Cuvantul cu diacritice: iúte
Cuvantul fara diacritice: iute

Definitie: IUTE, iuți, adjectiv 1. Care acționează sau reacționează repede; expeditiv, prompt; care se produce repede, prompt. Om iute. Replică iute. ♦ Care fuge, aleargă, înaintează repede, rapid. Cal iute. Mers iute. ♦ (Adverbial) În grabă, repede, imediat, îndată. S-a dus iute acolo. ♦ Care se produce cu tărie, cu forță. Ploaie iute. 2. Care se enervează, se supără, se mânie ușor; irascibil; violent. 3. Care are gust înțepător; care produce o senzație gustativă usturătoare; picant. Mâncare iute. Gust iute. ♦ Care produce o senzație olfactivă înțepătoare și neplăcută. Miros iute. – Din limba slava (veche) ljutŭ.

2 * Cuvantul cu diacritice: iute
Cuvantul fara diacritice: iute

Definitie: Iute antonim: agale, domol, greoi, încet, lent, lin, molatic, molâu

3 * Cuvantul cu diacritice: iúte
Cuvantul fara diacritice: iute

Definitie: IUTE adjectiv , adverb 1. adjectiv verifica cuvantul: sprinten. 2. adjectiv focos, sprinten, (popular) ortoman. (Cal -.) 3. adjectiv ager, agil, isteț, repede, sprinten, vioi, (regional) zburatic. (-în mișcări.) 4. adjectiv sprinten, vioi, (livresc) alert. (O mișcare -.) 5. adjectiv verifica cuvantul: rapid. 6. adjectiv grabnic, grăbit, întins, precipitat, rapid, repede, repezit, zorit, (învechit și popular) silit, silnic, (învechit) pripitor. (Un mers -.) 7. adverb grabnic, rapid, repede, tare. (Alerga când mai -, când mai încet.) 8. adverb verifica cuvantul: imediat. 9. adverb verifica cuvantul: curând. 10. adjectiv , adverb verifica cuvantul: des. 11. adjectiv verifica cuvantul: violent. 12. adjectiv verifica cuvantul: impetuos. 13. adjectiv verifica cuvantul: picant. 14. adjectiv înțepător, picant, piperat, pișcător, usturător. (Gust - al unei mâncări.)

4 * Cuvantul cu diacritice: iúte
Cuvantul fara diacritice: iute

Definitie: iute adjectiv m., f. iute; plural m. și feminin: iuți

5 * Cuvantul cu diacritice: iúte iuți
Cuvantul fara diacritice: iute

Definitie: IUTE² iuți adjectiv 1) (despre persoane și despre manifestările lor) Care vădește repeziciune; repede; ager; sprinten; vioi. ♢ - (sau bun) de picior verifica cuvantul: PICIOR. 2) (despre persoane) Care se înfurie sau se irită foarte ușor. 3) Care are gust înțepător, pișcător, de ardei, de piper. 4) (despre mâncăruri și băuturi) Care are miros și gust înțepător; picant. limba slava (veche) Ijutĕ

6 * Cuvantul cu diacritice: iúte
Cuvantul fara diacritice: iute

Definitie: IUTE¹ adverb Într-un timp scurt; în (cu) grabă; repede. limba slava (veche) Ijutĕ

7 * Cuvantul cu diacritice: iúte
Cuvantul fara diacritice: iute

Definitie: iute adjectiv – 1. Picant, cu gust înțepător. – 2. Puternic, tare. – 3. Violent, coleric, furios, impetuos. – 4. Dibaci, descurcăreț, agil. – 5. Care acționează repede, prompt. – 6. Care aleargă repede. – Megl. l’ut. Sl. ljutŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 29; Miklosich, Lexicon, 356; Cihac, II, 152; Tiktin; Conev 93; DAR), conform bulgara, limba sarba: ljut, pol. luto, limba rusa ljutĭ, cu sensurile similare rom. – Derivat iutac, adjectiv (rapid, descurcăreț); iuțar, substantiv masculin (ciupercă, Lactarius piperatus); iuți, verb (a deveni picant sau înțepător; a irita; a accelera, a grăbi; reflexiv, a se înfuria); iuțeală, substantiv feminin (gust picant; rapiditate; viteză; violență); iuțime, substantiv feminin (gust picant, rapiditate).