Mut -ă
Definitie, sens si explicatie
1Mut, -ă, muti, -te, adjectiv , substantiv masculin si feminin:
1. Adjectiv (Despre oameni; adesea substantivat) Care nu poate vorbi, care este lipsit de facultatea vorbirii. ♢ Expresie (Substantivat; familiar) Asta sa i-o spui lui mutu, se spune cuiva in afirmatiile caruia n-ai incredere, care exagereaza, care minte.
Unde a dus (surdul roata si) mutul iapa = foarte departe.
2. Adjectiv (Despre actiuni, atitudini ale omului) Care se face, se petrece in tacere, care nu se exprima prin cuvinte. ♢ Cor mut = ansamblu vocal care executa o melodie fara cuvinte.
Film mut = film cinematografic care inregistreaza numai imagini, fara sunete sau vorbirea personajelor.
Scena muta = scena dintr-o lucrare dramatica in care personajele nu vorbesc, ci isi exprima sentimentele prin gesturi, atitudini, mimica etcetera Litera muta = litera din cadrul unui cuvant care nu se pronunta.
3. Adjectiv Care nu vrea sau nu poate sa vorbeasca la un moment dat sau in anumite imprejurari; prin extensiune caruia nu-i place sa vorbeasca (mult), care este tacut din fire, taciturn. ♦ (Adverbial) Fara zgomot.
4. Adjectiv P. ext. (Despre elemente ale naturii etcetera) Tacut, linistit.
5. Substantiv masculin si feminin: (Regional) Om slut; om nepriceput, prost, natang. – Limba Latina Mutus, -a, -um.
1. Adjectiv (Despre oameni; adesea substantivat) Care nu poate vorbi, care este lipsit de facultatea vorbirii. ♢ Expresie (Substantivat; familiar) Asta sa i-o spui lui mutu, se spune cuiva in afirmatiile caruia n-ai incredere, care exagereaza, care minte.
Unde a dus (surdul roata si) mutul iapa = foarte departe.
2. Adjectiv (Despre actiuni, atitudini ale omului) Care se face, se petrece in tacere, care nu se exprima prin cuvinte. ♢ Cor mut = ansamblu vocal care executa o melodie fara cuvinte.
Film mut = film cinematografic care inregistreaza numai imagini, fara sunete sau vorbirea personajelor.
Scena muta = scena dintr-o lucrare dramatica in care personajele nu vorbesc, ci isi exprima sentimentele prin gesturi, atitudini, mimica etcetera Litera muta = litera din cadrul unui cuvant care nu se pronunta.
3. Adjectiv Care nu vrea sau nu poate sa vorbeasca la un moment dat sau in anumite imprejurari; prin extensiune caruia nu-i place sa vorbeasca (mult), care este tacut din fire, taciturn. ♦ (Adverbial) Fara zgomot.
4. Adjectiv P. ext. (Despre elemente ale naturii etcetera) Tacut, linistit.
5. Substantiv masculin si feminin: (Regional) Om slut; om nepriceput, prost, natang. – Limba Latina Mutus, -a, -um.
2Mut antonim: comunicativ, guraliv, limbut, palavragiu, sonor, vorbaret
3Mut substantiv art., adjectiv
1. substantiv art. (regional) cloj, mutulica, primicer, zbicer. (- la jocul calusarilor.)
2. adjectiv verifica cuvantul: ursuz.
3. adjectiv verifica cuvantul: linistit.
1. substantiv art. (regional) cloj, mutulica, primicer, zbicer. (- la jocul calusarilor.)
2. adjectiv verifica cuvantul: ursuz.
3. adjectiv verifica cuvantul: linistit.
4Mut s., adjectiv verifica cuvantul: cretin, idiot, imbecil, tampit.
5Mut adjectiv m., substantiv masculin, plural muti; f. singular muta, plural muti
6Mut muta (muti, mute) 1) si substantival (despre persoane) Care este lipsit de facultatea de a vorbi; care nu poate vorbi. ♢ Unde a dus surdul roata si -ul iapa undeva departe, unde nu stie nimeni. 2) fig.
Caruia nu-i place sa vorbeasca mult; tacut din fire. 3) Care este lipsit de sonoritate. Film -.
Scena muta. ♢ Litera muta litera scrisa care nu se citeste. 4) fig. poet.
Care este absolut linistit; netulburat de nimeni. 5) (despre sentimente) Care nu poate fi exprimat prin cuvinte. /<lat. mutus
Caruia nu-i place sa vorbeasca mult; tacut din fire. 3) Care este lipsit de sonoritate. Film -.
Scena muta. ♢ Litera muta litera scrisa care nu se citeste. 4) fig. poet.
Care este absolut linistit; netulburat de nimeni. 5) (despre sentimente) Care nu poate fi exprimat prin cuvinte. /<lat. mutus
7Mut (muta), adjectiv – Silentios, tacut, care nu vorbeste. – Mr., megl., istr. mut.
Limba Latina mūtus (Puscariu 1144; Candrea-dens., 1189; Rew 5798), conform verifica cuvantul: limba italiana muto, friul., prov., cat. mut, verifica cuvantul: franceza mu, sp., port. mudo. – Derivat mutul, substantiv masculin art. (Arg., lacat); mutalau, substantiv masculin (prost, nating); mutulica, substantiv masculin (prost); muti, verb (a ramine mut), conform amuti (dupa Puscariu 1147 si Rew 5786, din limba latina *mūtῑre, in loc de mūtescĕre, conform prov. mudir); muteste, adverb (ca mutii; prin semne); muteala (var. mutie, mutenie), substantiv feminin (calitatea de a fi mut); mutism, din franceza mutisme. – Din rom. provin bulgara mut (Capidan, Raporturile, 230), bulgara din Trans. mutien (Miklosich, Bg., 127), mag. muta (Edelspacher 19) si limba neogreaca: μοῦτος (Murnu, Lehnw., 33).
Limba Latina mūtus (Puscariu 1144; Candrea-dens., 1189; Rew 5798), conform verifica cuvantul: limba italiana muto, friul., prov., cat. mut, verifica cuvantul: franceza mu, sp., port. mudo. – Derivat mutul, substantiv masculin art. (Arg., lacat); mutalau, substantiv masculin (prost, nating); mutulica, substantiv masculin (prost); muti, verb (a ramine mut), conform amuti (dupa Puscariu 1147 si Rew 5786, din limba latina *mūtῑre, in loc de mūtescĕre, conform prov. mudir); muteste, adverb (ca mutii; prin semne); muteala (var. mutie, mutenie), substantiv feminin (calitatea de a fi mut); mutism, din franceza mutisme. – Din rom. provin bulgara mut (Capidan, Raporturile, 230), bulgara din Trans. mutien (Miklosich, Bg., 127), mag. muta (Edelspacher 19) si limba neogreaca: μοῦτος (Murnu, Lehnw., 33).