Definitie Jale - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Jale1 substantiv feminin
1. Tristete, mahnire, durere adanca; jelanie (2). ♢ Locutiune adjectiv De jale = trist, jalnic, de plans; plin de dor. ♢ Locutiune adverb Cu jale = cu amaraciune, dureros, jalnic.
2. (Înv.) Doliu. [Varianta: (regional) Jele s.f.] – Din limba slava (veche) žalĩ.

Varianta definitie 2: Jale2 substantiv feminin Nume dat mai multor plante din familia labiatelor (Salvia); spec. mic arbust cu tulpina semilemnoasa, aromata, cu frunze opuse, cu flori albastre, violete, galbene sau albe, cultivat ca planta ornamentala si medicinala, salvie (Salvia officinalis). – Din limba maghiara Zsalya.

Varianta definitie 3: Jale substantiv verifica cuvantul: doliu, linarita, salvie.

Varianta definitie 4: Jale substantiv (BOTANICA)
1. (Salvia officinalis) jales, salbie, salvie, (regional) serlai.
2. (Salvia silvestris) coada-vacii, (regional) braileanca (art.), corovatic, jales, naduf, salvie de padure.
3. (Stachys germanica) jales, (regional) pavaza.

Varianta definitie 5: Jale substantiv
1. dezolare, (popular) jelanie, (invechit si reg.) tanga, (invechit) jalet. (Om plin de -.)
2. verifica cuvantul: tristete.

Varianta definitie 6: Jale (tristete; planta) substantiv feminin, g.-d. art. jalei

Varianta definitie 7: Jale1 f.
Stare sufleteasca apasatoare cauzata de o pierdere irecuperabila, de o situatie disperata etcetera; durere sufleteasca adanca; jelanie. Cantec de -. [G.-D. Jalei] /<sl. žali

Varianta definitie 8: Jale2 f.
Planta semilemnoasa, cu flori albastre, violete, galbene sau albe, cultivata ca planta etero-uleioasa, medicinala sau decorativa; salvie. /<ung. zsalya

Varianta definitie 9: Jale substantiv feminin – Salvie (salvia officinalis).
Mag. zsalya, din limba latina salvia (Tiktin; DAR; Galdi, Dict., 139), cf limba sarba: žalj, žalfija (› jalfie).
Este dublet de la salvie, substantiv feminin – Derivat jales, substantiv masculin (salvie; planta, Stachys germanica), a carei der. este putin clara (dupa DAR, din mag. zsalyas „infuzie de salvie”); joaie, substantiv feminin (salvie), in loc de jaie (Draganu, Dacor., IX, 210); joian, substantiv masculin (planta, Oenanthe silaifolia), cu varianta joina, substantiv feminin

Varianta definitie 10: Jale (-jeli), substantiv feminin – Chin, durere, mihnire, amar, necaz. – Mr. jale, megl.
Jal’.
Sl. žalĭ „durere” (Miklosich, Slaw.
Elem., 22; Cihac, II, 155; Tiktin; DAR; Conev 101), conform bulgara žalja.
Se foloseste in Arg. cu un sens mai mult sau mai putin echivalent celui de „treaba proasta”.
Sensul cuvant invechit de „dorinta, dor” indicat de DAR nu pare sa fi existat in realitate; ex. citat, din Codicele Voronetean, pare o stingacie a traducatorului, care a folosit jale „dorinta” in loc de dor, ce are intr-adevar cele doua sensuri de „durere” si „dorinta”.
Derivat jalet, substantiv neutru (durere); jelie, substantiv feminin (chin); jaloste, substantiv feminin (invechit, chin), din limba slava (veche) žalosti; jelcui, verb reflexiv (a se lamenta), din rut. žalkuvati; jalnic, adjectiv (trist, dureros, chinuitor; care stirneste mila; de doliu), conform bulgara žalnik; jelalnic, adjectiv (rar, necajit); jelnici, verb (a se lamenta, a se jelui); jelanie, substantiv feminin (dorinta; durere, chin, necaz; plingere, lamentatie), din limba slava (veche) želanije „dorinta”, confundat in parte cu limba slava (veche) želenije „doliu, durere” (DAR), conform bulgara želanie „dorinta”; jeli (mr. jilescu, jilire), verb (a plinge, a se jelui), din limba slava (veche) zaliti, conform bulgara žalja; jelitor, adjectiv (mihnit, intristat); jelit, substantiv neutru (jeluire, plinset); jelui, verb (a compatimi, a simti compasiune, a regreta, a deplora; cuvant invechit, a dori, a-i fi dor; reflexiv, a se plinge), din limba slava (veche) žalovati; jeluitor, adjectiv (plingacios); jeluitor, substantiv masculin (reclamant); jalovanie, substantiv feminin (bocet; reclamatie), din limba slava (veche) (rus.) žalovanije, cuvant invechit