Varianta definitie 2: JanȚ substantiv neutru
1. Zer untos care se scurge la fabricarea cascavalului, in urma oparirii casului cu apa clocotita, constituind materia prima pentru obtinerea untului de cascaval.
2. Partea lichida ramasa dupa coagularea laptelui.
3. Zara fiarta ramasa de la prepararea urdei. – Etimologie necunoscuta
Varianta definitie 8: Jant substantiv neutru – Zer scurs din casul stors. – Varianta janta.
Origine incerta.
Pare a fi un deverbal al limba slava (veche) žĕti, žimą, žimeši „a presa”, care nu a lasat reprezentant direct in rom.
Derivat nu este clara; si nu se poate afirma cu siguranta ca este cuvint identic cu jant, substantiv neutru (Oltenia, tanc, stinca), janta, substantiv feminin „femeie de moravuri usoare”, pe care DAR il pune in legatura cu mag. zsana „gaita”, jantita, substantiv feminin (peste marunt).
Tiktin il pune in legatura pe jant cu limba germana Sahne, care nu pare convingator.
Daca depinde de limba slava (veche) žĕti, apartine aceleiasi familii ca jintui, verb (a presa, a stoarce brinza; a stoarce; a amesteca, a bate), din limba slava (veche) *žĕtovati; jintuita (var. jintuit), substantiv feminin si n. (zer de lapte); jintuiala, substantiv feminin (actiunea de a stoarce casul); jintuitoare, substantiv feminin (storcatoare); jintalau, substantiv neutru (storcatoare).
Conform: jintita.
litere.