Jeg - Dex Online, Definitie, Explicatie, Ce Inseamna cuvantul

6 * Cuvantul cu diacritice: jeg jéguri
Cuvantul fara diacritice: jeg

Definitie: jeg (jeguri), substantiv neutru – 1. Jar, spuză. – 2. Murdărie, rapăn. Sl. žegŭ (Cihac, II, 157; Tiktin; Conev 62; Pușcariu, Dacor., VIII, 122), conform limba rusa žeg „căldură”. Primul sens, rar, se păstrează încă în Banat și Trans. de Vest; cel de al doilea, este comun în Muntenia – Derivat jegos, adjectiv (murdar, răpănos). Este dublet de la jig (var. Olt. ojig, ojic), substantiv neutru (fier, marcare a vitelor, marcă făcută cu fierul; arsură, piroză; anghină), din slov., limba sarba: žig, conform limba slava (veche) žegati și žigati „a arde” (Cihac, II, 510, crede că sensul de „piroză” și cel de „anghină” provin din mag. gyik, ceea ce nu pare posibil fonetic); jip (var. jep), substantiv neutru (jeg, murdărie), probabil prin încrucișarea lui jep sau jig cu lip (după Galdi, Dict., 140, din mag. gyep); jigală (var. jivală, jihală, juvală, juhală), substantiv feminin (vătrai), din limba rusa žigalo, rut. žihalo (Pușcariu, Dacor., VIII, 124); jiganie, substantiv feminin (insectă; lighioană), probabil din limba sarba: žiganja „înțepătură”, conform limba rusa žigalka „muscă ce înțeapă” din limba slava (veche) žuželica, după Miklosich, Lexicon, 201; din limba slava (veche) žizek „insectă”, după Miklosich, Slaw. Elem., 22; din limba slava (veche) živiti „a trăi”, cu finala de la dihanie, gînganie, după Tiktin și Scriban; de la jig cu sufix limba slava (veche) -anie adăugat în rom., după Pușcariu, Dacor., VIII, 125; de la un limba slava (veche) žeganije „usturime”, după DAR); jigadină, substantiv feminin (lighioană), încrucișare a lui jiganie, cu gadină, este cuvînt folosit de Verifica cuvantul: Voiculescu; jigăraie (var. jigăranie, jigoare, jighireală), substantiv feminin (piroză, senzație de arsură; boală a cîinilor, ftizie), de la jig „piroză” cu diverse sufix (din limba slava (veche) žigati „a arde”, după Tiktin; din bulgara žegorĭ „cîine ce suferă de căldură” și din mag. zsigora „ardere”, după Pușcariu, Dacor., VIII, 123 și DAR); jigări, verb reflexiv (a slăbi, a se sfriji), de la jigăraie sau jigoare, fiind efectul firesc al ftiziei (din mag. szigar „slab”, szigorodni „a slăbi”, după Cihac, II, 510 și DAR, conform Philippide, Principii, 297); jigăreală, substantiv feminin (slăbiciune fizică, lipsă de vlagă); țigărit, adjectiv (slab, jigărit), prin încrucișare cu limba neogreaca: τσιγαρίζω „a prăji, a arde”, conform mr. țigărită „slabă”; jegăl, substantiv neutru (piroză), din bulgara žeglo; jigodie, substantiv feminin (piroză; lighioană, termen depreciativ întrebuințat pentru animale în special pentru cîini), de la jig, prin intermediul unei der. puțin clare, probabil cu un sufix limba slava (veche) (după Cihac, II, 510; Tiktin; DAR și Galdi, Dict., 178, din mag. zsigora „ftizie a cîinilor”, explicație ce pare insuficientă fonetic); jigodit, adjectiv (ftizic); jigni, verb (refl., despre grîu, a se încinge, a fermenta; reflexiv, despre grăsimi, a rîncezi; a răni; a ofensa, a jigni), din limba slava (veche) zignuti „a arde”, conform limba sarba: žignuti „a înțepa” (var. jicni este un hiperurbanism care a interpretat pronunțarea greșită jigni drept greșeală similară celei de a pronunța ognă în loc de ocnă sau togmi în loc de tocmi); jigneală, substantiv feminin (ofensă, insultă; usturime, mîncărime). Din rom. provin rut. dzigeraj (Miklosich, Wander., 14) și probabil mag. zsigora, de la forma trans. jigoare.

Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Jeg

Informatii si statistici despre acest cuvant

Cuvinte in Limba Romana care incep cu litera

Resurse

Cuvinte aleatoare