Joben
Definitie, sens si explicatie
1Jobén, jobenuri (jobene), substantiv neutru Palarie barbateasca inalta, de forma cilindrica, tare, de obicei de culoare neagra, purtata astazi numai la ceremonii; cilindru. – Din n. pr. Jobin.
2Jobén substantiv neutru palarie barbateasca cilindrica, inalta si tare, neagra, purtata astazi numai la ceremonii. (< Jobin, n. fr.)
3Jobén substantiv cilindru, (popular) tilindru. (Purta pe cap un -.)
4Joben substantiv neutru, plural jobenuri
5Jobén -uri n.
Palarie inalta, cilindrica, cu boruri inguste, purtata in trecut de barbati; cilindru. /Din Jobin n. pr.
Palarie inalta, cilindrica, cu boruri inguste, purtata in trecut de barbati; cilindru. /Din Jobin n. pr.
6Jobén substantiv neutru Palarie barbateasca (de ceremonie) cilindrica, inalta si tare, de obicei neagra; cilindru. [Plural -nuri, -ne. / < Jobin – palarier francez din Bucuresti].
7Joben (jobene), substantiv neutru – Palarie barbateasca inalta, cilindru.
De la Jobin, palarier francez stabilit in Bucuresti la jumatatea secolul Xix (Dar; Tagliavini, Arch.
Rom., Xii, 221). – Derivat injobenat, adjectiv (cu joben).
De la Jobin, palarier francez stabilit in Bucuresti la jumatatea secolul Xix (Dar; Tagliavini, Arch.
Rom., Xii, 221). – Derivat injobenat, adjectiv (cu joben).