Joncțiune
Definitie, sens si explicatie
1Joncțiune, jonctiuni, substantiv feminin Legatura, unire; (concretizat) locul unde se realizeaza legatura, unirea unor parti, unor elemente etcetera ♦ (Electron.) Zona de contact intre doua regiuni cu mecanisme diferite de conductie ale unui semiconductor, intre doi semiconductori sau intre un metal si un semiconductor. ♦ (Lingv.) Mijloc de exprimare a raporturilor sintactice de coordonare sau de subordonare dintre elementele unei propozitii sau fraze, care consta in legarea lor prin cuvinte ajutatoare. ♦ (Mil.) Loc unde se realizeaza legatura dintre flancurile dispozitivelor de lupta a doua unitati militare. [Pronuntat: -ti-u-] – Din franceza Jonction.
2Joncțiune substantiv feminin
1. legatura, unire, cuplare; locul unde se face o legatura; junctura.
2. element de circuit care realizeaza contactul intre doi semiconductori diferiti.
3. legare prin coordonare sau subordonare a elementelor unei propozitii ori fraze cu ajutorul unor instrumente gramaticale, sau al altor cuvinte cu functie de relatie. ♢ (mil.) loc unde se realizeaza legatura dintre flancurile dispozitivelor de lupta a doua unitati. (< franceza jonction)
1. legatura, unire, cuplare; locul unde se face o legatura; junctura.
2. element de circuit care realizeaza contactul intre doi semiconductori diferiti.
3. legare prin coordonare sau subordonare a elementelor unei propozitii ori fraze cu ajutorul unor instrumente gramaticale, sau al altor cuvinte cu functie de relatie. ♢ (mil.) loc unde se realizeaza legatura dintre flancurile dispozitivelor de lupta a doua unitati. (< franceza jonction)
3Joncțiune substantiv impreunare, unire. (- a doua armate.)
4Jonctiune substantiv feminin (silabe jonc-ti-u-), g.-d. art. jonctiunii; plural jonctiuni
5Joncțiune -i f. 1) Punere in contact a unor parti, elemente sau lucruri. 2) Loc unde se realizeaza acest contact; punct de legatura. [Silabe Jonc-ti-u-] /<fr. jonction, limba latina jonctio
6Joncțiune substantiv feminin Legatura, unire. ♦ (Concretizat) Locul unde se face o legatura; junctura. [Pronume -ti-u-. / conform franceza jonction, limba latina junctio].