Definitie La - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: LA s. m. inv. (muz.)
1. treapta a sasea a gamei diatonice; sunetul si nota corespunzatoare.
2. coarda sau clapa unui instrument care reda acest sunet. (< limba italiana la)

Varianta definitie 2: LA1 prep. A. I. (Introduce complemente circumstantiale de loc sau atribute care arata locul)
1. (Complementul indica directia sau tinta unei miscari, a unei actiuni) S-a dus la el.
2. (Complementul indica limita in spatiu) Apa i-a ajuns la umeri.
3. (Complementul indica distanta) Cade la doi metri de casa.
4. (Complementul indica locul, pozitia unde are loc o actiune, o stare) Locuieste la munte. ♦ (Atributul indica pozitia) Han la drumul mare. II. (Introduce un complement circumstantial de timp)
1. (Complementul indica perioada, momentul, ocazia in prezent, tercut sau viitor) Plecam la inceputul primaverii. ♢ Expresie La multi ani ! = (ca urare facuta cuiva, de obicei cu prilejul aniversarii zilei de nastere) iti doresc sa traiesti inca multi ani !
2. (Complementul indica periodicitatea) Festivalul are loc o data la doi ani. Iii. (Introduce un complement circumstantial de scop) S-a dus la vanatoare. ♢ Locutiune adverb (Pop. si familiar) La ce ? = in ce scop ? ce rost are ? IV. (Introduce un complement circumstantial de cauza) Tresarea la orice zgomot. V. (Introduce un complement circumstantial de mod) Caii alearga la galop. ♢ Expresie La pret (sau la pretul) de... = cu pretul, contra pretului; in schimbul pretului... ♦ (Complementul indica masura) Matasea se vinde la metru. VI. (Introduce un complement circumstantial instrumental) Canta la pian. Vii. (Introduce un complement circumstantial de relatie) Este rau la suflet. Viii. (Introduce un complement indirect) Nu raspunzi la intrebari. IX.
1. (Cu valoare de numeral nehot., exprima o cantitate mare) Bea la apa.
2. (Adverbial) Cam, aproximativ, circa.
Erau la 30 de oameni. B. (În prepozitii compuse) I. De la.
1. (Introduce un complement circumstantial de loc care indica punctul de plecare al unei actiuni in spatiu) Coboara de la munte.
2. (Introduce un complement circumstantial de timp care indica punctul de plecare al unei actiuni in timp) Doarme de la pranz. ♢ Locutiune adverb De la o vreme = incepand cu un moment dat, dupa un timp, intr-un tarziu.
3. (Introduce un complement circumstantial de mod; in loc. adjectiv ) De la sine = fara ajutorul sau interventia nimanui.
4. (Introduce un complement indirect) De la cine ai primit scrisoarea ?
5. (Introduce un atribut care indica locul existentei, provenienta sau apartenenta) Flori de la munte.
Degetele de la mana.
6. (Introduce un atribut care indica timpul) Ședinta de la ora 12. II. Pe la. (Da o nuanta de aproximatie)
1. (Introduce un complement circumstantial de loc) Vino pe la noi.
2. (Introduce un complement circumstantial de timp) Pleaca pe la amiaza. Iii. Pana la.
1. (Introduce un complement circumstantial de timp) Asteapta pana la vara.
2. (Introduce un complement circumstantial de loc) Îl conduce pana la usa.
3. (Introduce un complement circumstantial de mod) Îi chinuieste pana la exasperare. ♢ Expresie Pana la unul = absolut toti. – Limba Latina Illac.

Varianta definitie 3: LA2 substantiv masculin invar.
Treapta a sasea din gama do major; sunetul si nota corespunzatoare. – Din limba italiana La.

Varianta definitie 4: LA3, lau, verb I. Tranzitiv si reflexiv (Popular) A (se) spala (pe cap); A (se) scalda, a (se) imbaia. ♢ Compus: la-ma-mama substantiv = om prost, lalau. [Prez. indicativ: lau, lai, la, lam, lati, lau] – Limba Latina Lavare.

Varianta definitie 5: LA verb verifica cuvantul: imbaia, scalda, spala.

Varianta definitie 6: LA adverb verifica cuvantul: aproape, aproximativ, cam, circa, vreo.

Varianta definitie 7: LA prep.
1. (local) asupra, catre, inspre, spre, (invechit) despre, intre, supra. (Îsi atinteste privirea - noi.)
2. (local) in. (Merge - vale.)
3. (cauzal) pentru. (Îl pedepsea - cea mai mica abatere.)
4. (final) (invechit) spre. (L-a condamnat - moarte.)

Varianta definitie 8: La prep.

Varianta definitie 9: La substantiv masculin invar.

Varianta definitie 10: La verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural lau, 2 singular lai, 3 singular la, 1 plural lam, imper. 2 singular la; conj. prezent 3 singular si plural lea/leie/laie; imper. 2 singular la; ger. land; part. laut

Varianta definitie 11: A LA lau tranzitiv popular (persoane) 1) A spala (pe cap). 2) figurativ familiar A muia din toate partile; a uda in intregime; a scalda. ♢ La-ma-mama om marginit la minte. /<lat. lavare

Varianta definitie 12: LA m. 1) A sasea treapta din gama do major. 2) Sunetul si nota corespunzatoare. /<it. la

Varianta definitie 13: LA prep. 1) (exprima un raport spatial indicand directia) A pleca la oras. 2) (exprima un raport temporal, concretizand o perioada, un interval de timp) Plecarea la ora patru.
Vom vedea la primavara. 3) (exprima un raport modal) A merge la pas.
Te intorci la fuga. 4) (exprima un raport instrumental) A canta la pian. 5) (exprima destinatia) Le-am comunicat la ai mei. 6) (exprima o aproximatie) Cam; aproape. S-au adunat la doua sute de oameni. 7) (se foloseste in componenta prepozitiilor compuse) Se intoarce de la serviciu.
Vine pe la doua si ceva. /<lat. illac

Varianta definitie 14: LA substantiv masculin invar. (Muzica)
1. Treapta a sasea a gamei majore tip; sunetul si nota corespunzatoare.
2. Coarda sau clapa unui instrument care reda sunetul acestei note. [< limba italiana la].

Varianta definitie 15: La prep. –
1. Spre, catre, in directia (indica miscarea). –
2. Pina, inspre, aproape de (indica miscarea si pozitia). –
3. În, in apropiere (indica miscarea si pozitia). –
4. În. –
5. Acasa la, in casa lui. –
6. În privinta, cu privire la; urit la fata (Beldiman); se pricepea la cazane (Galaction). –
7. (Indica timpul); la noua (Rebreanu). –
8. În timpul, pe durata (arata o coincidenta temporala). –
9. Cu prilejul, cu ocazia, pentru; „nu iei si-un curcan fript la drum?” (Alecsandri). –
10. Pe parcursul, in timpul (indica un obiectiv temporal). –
11. În fata, fata de (indica finalitatea); bun la Dumnezeu. –
12. (Formeaza dativul); sa ne fie traiul bun la toti rominii (Alecsandri). –
13. În jur de, aproximativ (in loc de ca la); sint la opt ani de cind i sint detoriu (Doc. 1610). –
14. A (formeaza genitivul, cind este insotit de un numeral); ibovnica la doi veri (popular Jarnik). –
15. Mult, de mai multe ori (exprima in parte aceeasi idee cu partitivul franceza); incepusera sa-si care la pumni (Rebreanu). – Mr., megl., istr. la.
Limba Latina illac ad, forma intarita a prep. (Meyer-Lübke, Rom.
Gramm., III, 364; Puscariu 929; REW 4265; Candrea-Dens., 933; Weigand, Jb., X, 437; Pascu, I, 105; conform Moser 436).
Întrebuintarile sint in general cele ale prep. a, pe care a inlocuit-o aproape complet.
Formarea dativului cu la (ca in rom. a), este paralela formarii cu art. encl., fara sa se poata preciza regula de intrebuintare; iti spun ca la un frate (Creanga) este la fel de corecta, desi poate mai putin frecventa decit iti spun ca unui frate.
Se poate doar nota ca dativul cu la pare sa fie preferat cind urmeaza dupa un alt dativ sau genitiv de acelasi numar; chestiunea acordarii drepturilor civile la femei (J. Bart), nu femeilor; si ca acest dativ apare cu la pare sa indice o idee mai generala decit cealalta forma.
Pentru genitivul cu la, conform a.
Ultima folosire a lui la difera de partitivul franceza, intrucit indica o repetare frecventa a actiunii verbale.

Varianta definitie 16: La (lau, laut), verb – A spala. – Mr. lau, lata, lare.
Limba Latina lavāre (Puscariu 954; REW 4951; DAR), conform limba italiana lavare, prov., sp., port. lavar, franceza laver.
Înv., se pare ca ar fi pierdut teren din secolul XVI, in fata der. sau a spala; azi se foloseste in regiunea muntoasa din Muntenia, in Mold. si, in parte, in Trans., unde inf. sau suna uneori a laia.
Conform: laturi, laun.
Derivat lautoare, substantiv feminin (spalat; spalatorie; Trans., spalator); lautor, substantiv neutru (invechit); lautura, substantiv feminin (spalat; baie; apa calda pentru a spala); nelaut, adjectiv ; nelauti, verb (Trans.). – Derivat neol. lavabo(u), substantiv neutru, din franceza lavabo; lavoar, substantiv neutru, din franceza lavoir; lavabil, adjectiv , din franceza lavable.