Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Lanț

1 * Cuvantul cu diacritice: lanț
Cuvantul fara diacritice: lant

Definitie: LANȚ, lanțuri, substantiv neutru 1. Șir de verigi, de plăci, de zale etcetera metalice, unite între ele pentru a forma un lot, care servește spre a lega ceva, a transmite o mișcare etcetera ♦ Instrument format dintr-un șir de vergele groase, cu care se măsoară lungimile de teren. ♦ Lucrătură simplă făcută cu croșeta, care constă dintr-un șir de ochiuri înlănțuite. 2. Lanț (1) mic, de obicei din metal prețios, servind ca podoabă (la mână, la gât). 3. Figurativ Tot ceea ce constituie o legătură puternică; ceea ce încătușează libertatea, independența cuiva. 4. Șir continuu de elemente, ființe, lucruri, stări asemănătoare. ♢ Reacție în lanț = reacție care, producându-se într-un anumit punct al unui corp, se propagă în toată masa lui, dând naștere unei succesiuni de reacții elementare. Lanț cauzal închis = feedback. ♢ Expresie A se ține lanț = a se succeda (în număr mare). ♦ Șir format din mai mulți atomi legați între ei; catenă. – Din bulgara lanec.

2 * Cuvantul cu diacritice: lanț
Cuvantul fara diacritice: lant

Definitie: LANȚ substantiv verifica cuvantul: lambă, succesiune, șir, vătrai.

3 * Cuvantul cu diacritice: lanț
Cuvantul fara diacritice: lant

Definitie: LANȚ substantiv 1. (rar) zale (plural), (învechit și reg.) rătez, (Maram.) știr, (învechit) catenă, lanțug, verigă. (Vacă prinsă în -.) 2. (CHIMIE) catenă. (Un - leagă între ei atomii de același fel ai unei substanțe.) 3. (GEOGR.) sistem muntos, (livresc) catenă. 4. (GEOGR.) brâu, șir, șirag. (-ul dealurilor extracarpatice.) 5. verifica cuvantul: convoi.

4 * Cuvantul cu diacritice: lanț
Cuvantul fara diacritice: lant

Definitie: lanț substantiv neutru, plural lanțuri

5 * Cuvantul cu diacritice: lanț -uri
Cuvantul fara diacritice: lant

Definitie: LANȚ -uri n. 1) Obiect constituit dintr-un șir de verigi, asamblate consecutiv între ele și folosit pentru legare, suspendare, tracțiune etcetera 2) Unealtă constituită din mai multe vergele metalice puse cap la cap și folosită la măsurarea pământului. 3) figurat: Succesiune de elemente omogene; șir; rând; serie. ♢ - de munți sistem muntos; șir de munți. Reacție în - succesiune de reacții elementare, care continuă de la sine, una din alta. A se ține - a urma unul după altul fără întrerupere. În - în șir continuu. bulgara lanec

6 * Cuvantul cu diacritice: lanț lánțuri
Cuvantul fara diacritice: lant

Definitie: lanț (lanțuri), substantiv neutru – 1. Șir de verigi. – 2. Șir, rînd. – 3. Înrobire, sclavie. – 4. (Trans.) Măsură de suprafață, aproximativ un pogon. – 5. Măsură de lungime, conținînd 19,67 m în Muntenia și 22,30 în Mold. – 6. Șipci, stinghiii care formează scheletul acoperișului. Sl. lanĭcĭ, prin intermediul mag. lanc (Miklosich, Slaw. Elem., 28; Cihac, II, 155; Tiktin; Drăganu, Dacor., VII, 136; Rosetti, III, 93; Galdi, Dict., 93; împotrivă der. directe din limba slava (veche), conform Procopovici, Dacor., X, 145), conform bulgara lanec, limba sarba: lanac, slov., rut. lanc, limba tiganeasca: lancos. Peentru sensul de „măsură”, conform lan și limba sarba:, cr. lanac. – Derivat lănțug (var. cuvant invechit lănțuh, lanțuh), substantiv neutru (lanț), din limba slava (veche) lanĭcuchŭ (Miklosich, Lexicon, 332), conform pol. łancuch, rut. lancjug, limba rusa lancug (Vasmer, II, 13); lănțui (var. înlănțui), verb (a pune în lanțuri, a fereca; a încătușa; a lega, a înveriga); lănteț, substantiv masculin (stinghie de acoperiș), probabil prin disimulare din lănțet.