Definitie Laur - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Laur, lauri, substantiv masculin
1. Dafin. (La plural) Frunzele dafinului (cu care se incununau odinioara eroii, poetii, oratorii); figurativ glorie, victorie. ♢ Expresie A culege lauri = a avea succese, a deveni celebru.
A se culca pe lauri = a se multumi cu succesele obtinute si a nu duce activitatea mai departe.
2. Arbust cu frunze persistente si lucioase, cu flori mici si cu fructe rosii (Ilex aquifolium).
3. Planta veninoasa cu miros neplacut, cu flori mari albe si cu fructul o capsula tepoasa; ciumafaie (Datura stramonium). ♢ Expresie (Familiar in fraze interogative sau exclamative) Am mancat laur(i) sau doar n-am mancat laur(i) = doar nu-s nebun. – Limba Latina Laurus.

Varianta definitie 2: Laur substantiv
1. verifica cuvantul: ciumafaie.
2. verifica cuvantul: dafin.

Varianta definitie 3: Laur substantiv masculin, plural lauri

Varianta definitie 4: Laur -i m. 1) Arbust meridional cu frunze persistente, lucioase si aromatice, folosite drept condiment; dafin. Frunze de -. ♢ Cununa de -i cununa din frunzele acestui arbust oferita in trecut oamenilor ilustri in semn de inalta pretuire. A culege -ii a deveni celebru. A se culca pe -i a fi satisfacut de succesele obtinute candva. 2) Planta erbacee veninoasa cu miros neplacut, cu flori mari albe si cu fructul o capsula tepoasa, folosita in medicina. ♢ A mancat - (sau -i) sau Doar n-am mancat -i! doar nu si-a (sau mi-am) iesit din minti; vezi bine, n-a (sau n-am) innebunit. /<lat. laurus

Varianta definitie 5: Laur (lauri), substantiv masculin –
1. Planta, Datura stramonium. –
2. Dafin (Laurus nobilis).
Limba Latina laurus (Candrea-Dens., 967; REW 4943; DAR), conform limba italiana alloro, prov. laur, fr (laurier), sp., port. (laurel).
Al doilea sens este imprumut cult.