Definitie Legătură - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: LegĂtÚrĂ, legaturi, substantiv feminin I.
1. Legare; mod de a uni doua corpuri, prin care se limiteaza mobilitatea lor relativa si care permite de obicei transmiterea unor miscari de la unul la celalalt; jonctiune. ♦ Prin specializare: Mod de impletire a firelor de urzeala cu firele de batatura. ♦ Cuplare a mai multor conductoare electrice, a mai multor acumulatoare, pile etcetera ♦ Unire a unor particule care constituie o molecula, un atom, un nucleu etcetera ♢ Forta de legatura = forta care uneste intre ele particulele constitutive ale unui sistem material.
Energie de legatura = energie eliberata la formarea unui sistem material.
2. Mijloc de comunicare (aeriana, telegrafica etcetera).
3. Piesa, dispozitiv, obiect (flexibil) care uneste sau fixeaza doua sau mai multe obiecte, cu care este fixat, imobilizat cineva sau ceva.
4. Basma. ♦ (Înv.) Cravata. ♦ Fasa, bandaj.
5. Scoartele si cotorul in care se afla legata o carte.
6. Obiecte legate impreuna (intr-o panza sau cu o sfoara, o curea etcetera) spre a se pastra sau a se transporta mai usor; sarcina, boccea; manunchi. II. Figurativ
1. Relatie intre fenomene, persoane, colectivitati etcetera
2. Relatie de rudenie, de dragoste sau de prietenie. ♦ (Mai ales la plural) Relatie, cunostinta printre oamenii de seama sau influenti.
3. Contact stabilit si mentinut intre diferite persoane, institutii, state etcetera ♢ Agent de legatura = agent care tine un contact permanent intre doua unitati militare, intre doua grupuri de comanda etcetera Om de legatura = om care asigura contactul permanent intre doua institutii, doua intreprinderi etcetera
4. (Înv.) Acord, intelegere, conventie.
5. Concordanta intre partile unei expuneri, ale unei argumentari.
6. (În loc. prep.) În legatura cu... = referitor la... – Limba Latina Ligatura.

Varianta definitie 2: LegĂtÚrĂ substantiv verifica cuvantul: acord, angajament, aranjament, bandaj, coarda, combinatie, contract, conventie, cravata, descantec, farmec, fasa, indatorire, intelegere, invoiala, invoire, legamant, magie, obligatie, pact, pansament, sarcina, tifon, tranzactie, vraja, vrajitorie.

Varianta definitie 3: LegĂtÚrĂ substantiv
1. legatoare, (invechit) legamant. (O - cam subreda.)
2. (rar) snop, (regional) smoc. (O - de chei.)
3. (popular) boccea. (Și-a luat - si a plecat.)
4. verifica cuvantul: basma.
5. verifica cuvantul: manunchi.
6. (FILOZ.) legatura universala verifica cuvantul: interdependenta.
7. inlantuire, (rar) suita. (O - logica rasturnata.)
8. verifica cuvantul: relatie.
9. raport, relatie, (livresc) contingenta, nex, (invechit) legamant, referinta, (grecism cuvant invechit) schesis. (Ce - este intre ...?)
10. verifica cuvantul: contact.
11. verifica cuvantul: unitate.
12. (CHIMIE) legatura covalenta verifica cuvantul: covalenta; legatura de hidrogen = punte de hidrogen; legatura electrovalenta verifica cuvantul: electrovalenta; legatura heteropolara verifica cuvantul: electrovalenta, legatura homeopolara verifica cuvantul: covalenta; legatura ionica verifica cuvantul: electrovalenta.
13. (cuvant ce tine de fizica) legatura conductiva = legatura galvanica; legatura galvanica verifica cuvantul: legatura conductiva.
14. comunicatie. (S-a restabilit - intre cele doua orase.)
15. (TEXT.) armura. (- de tricot.)

Varianta definitie 4: Legatura substantiv feminin, g.-d. art. legaturii; plural legaturi

Varianta definitie 5: LegĂtÚrĂ -i f. 1) Mod de reunire, de asamblare a doua corpuri prin care se limiteaza mobilitatea lor relativa si care permite, de obicei, transmiterea unor miscari de la unul la celalalt. 2) Obiecte de acelasi fel legate impreuna; manunchi. 3) Ansamblu de obiecte invelite in ceva; boccea. 4) Fasie de tifon folosita pentru pansare; bandaj; fasa. 5) Copertele si cotorul in care este legata o carte. 6) Mod de incrucisare a firelor la tesut sau la tricotat. 7) Mijloc de comunicare intre diferite puncte (rutiere, feroviare, aeriene, telefonice, radiofonice etcetera); comunicatie. 8) mai ales la pl.
Relatie intre fenomene, obiecte, persoane, comunitati. -i de prietenie. 9) Concordanta, consecventa intre partile unei expuneri. 10) Dispozitiv care leaga doua sau mai multe piese, mecanisme, instalatii. 11) chim.
Forta care leaga intre ei atomii unei molecule. [G.-D. Legaturii] /<lat. ligatura