1
Letrină substantiv feminin
1. inițială (ornamentală) de înălțimea câtorva rânduri, cu care începe un capitol sau un paragraf.
2. literele majuscule (o silabă) imprimate la dicționare pe fiecare pagină deasupra coloanelor, spre a ușura căutarea cuvântului dorit; colontitlu. (< franceză lettrine)
1. inițială (ornamentală) de înălțimea câtorva rânduri, cu care începe un capitol sau un paragraf.
2. literele majuscule (o silabă) imprimate la dicționare pe fiecare pagină deasupra coloanelor, spre a ușura căutarea cuvântului dorit; colontitlu. (< franceză lettrine)
MDN – marele dicționar de neologisme
2
Letrină substantiv feminin
1. (Poligrafie) Inițială, de obicei ornamentală, de înălțimea câtorva rânduri, cu care începe un capitol sau un paragraf.
2. Literele majuscule (alcătuind o silabă) imprimate la dicționare pe fiecare pagină deasupra coloanelor, spre a ușura căutarea cuvântului dorit; colontitlu. [< franceză lettrine, conform italiană letterina].
1. (Poligrafie) Inițială, de obicei ornamentală, de înălțimea câtorva rânduri, cu care începe un capitol sau un paragraf.
2. Literele majuscule (alcătuind o silabă) imprimate la dicționare pe fiecare pagină deasupra coloanelor, spre a ușura căutarea cuvântului dorit; colontitlu. [< franceză lettrine, conform italiană letterina].
DN – dicționar de neologisme
3
Letrină letrine feminin tipogr. Literă majusculă (ornamentată) de înălțimea câtorva rânduri, cu care începe un capitol, un paragraf etc. /<franceză lettrine
NODEX – noul dicționar explicativ
4
Letrină, letrine, substantiv feminin (Tipogr.) Literă majusculă (de obicei ornată) folosită la început de capitol în ediții bibliofile. – Din franceză Lettrine.
DEX – dicționarul explicativ
Încă o definiție din alt dicționar
5
Letrină substantiv feminin, plural letrine
DOOM – dicționarul ortografic