Lichea
Definitie, sens si explicatie
1Lichea, lichele, substantiv feminin Om fara caracter, lipsit de demnitate, netrebnic; secatura. – Din limba turca: Leke „nerusinare”.
2Lichea substantiv verifica cuvantul: cusur, defect, deficienta, imperfectiune, insuficienta, lacuna, lipsa, meteahna, neajuns, pacat, scadere, slabiciune, viciu.
3Lichea substantiv derbedeu, lepadatura, netrebnic, puslama, scarnavie, secatura, (popular si familiar) cioflingar, (invechit si reg.) pujlau, (regional) orbete, osistic, postoronca, pujla, (Moldova) nandralau, poghibala, (Transilvania si Maram.) techergheu, (invechit) strengar, (familiar) cutra, martafoi, (figurativ) cazatura, otreapa, zdreanta, (reg. figurativ) loaza, (argotic) sichimea. (E o - fara caracter.)
4Lichea substantiv feminin, art. licheaua, g.-d. art. lichelei; plural lichele
5Lichea -ele f.
Persoana care vadeste lipsa de demnitate; om lingusitor si slugarnic. [Art. Licheaua; G.-d. Lichelei] /<turc. leke
Persoana care vadeste lipsa de demnitate; om lingusitor si slugarnic. [Art. Licheaua; G.-d. Lichelei] /<turc. leke
6Lichea (lichele) substantiv feminin – Pungas, ticalos, smecher. – Mr. liche.
Limba Turca: (per.) leke „murdarie” (seineanu, Iii, 78, Meyer 239; Lokotsch 1292), conform limba neogreaca: λεϰές, limba albaneza likje, bulgara leke. – Derivat lichelism, substantiv neutru (ticalosie).
Limba Turca: (per.) leke „murdarie” (seineanu, Iii, 78, Meyer 239; Lokotsch 1292), conform limba neogreaca: λεϰές, limba albaneza likje, bulgara leke. – Derivat lichelism, substantiv neutru (ticalosie).