Limbaj
Definitie, sens si explicatie
1Limbaj substantiv neutru (Inform.) Sistem de caractere si simboluri folosit in programare.
2Limbaj substantiv neutru
1. proces de comunicare a ideilor si sentimentelor prin mijlocirea limbii ♢ (informatica) sistem de caractere si simboluri folosit in programare. o - formalizat = limbaj artificial, dintr-un sistem de semne conventionale.
2. limba. ♢ fel caracteristic de exprimare. ♢ (figurativ) orice mijloc de exprimare a ideilor, a sentimentelor. (dupa franceza langage)
1. proces de comunicare a ideilor si sentimentelor prin mijlocirea limbii ♢ (informatica) sistem de caractere si simboluri folosit in programare. o - formalizat = limbaj artificial, dintr-un sistem de semne conventionale.
2. limba. ♢ fel caracteristic de exprimare. ♢ (figurativ) orice mijloc de exprimare a ideilor, a sentimentelor. (dupa franceza langage)
3Limbaj, limbaje, substantiv neutru
1. Sistem de comunicare alcatuit din sunete articulate, specific oamenilor, prin care acestia isi exprima gandurile, sentimentele si dorintele; limba, grai.
2. Limba unei comunitati umane istoriceste constituita.
3. Mod specific de exprimare a sentimentelor si a gandurilor in cadrul limbii comune sau nationale. ♢ Limbaj comun = A) fel de a se exprima simplu, nepretentios; limba obisnuita; B) mijloc, baza de intelegere. ♦ Figurativ Mijloc de exprimare a ideilor sau a sentimentelor prin culoare, sunete muzicale etcetera
4. (Inform.) Sistem de caractere si simboluri folosit in programare. [Plural si: limbajuri] – Limba + sufix -aj (dupa franceza langage).
1. Sistem de comunicare alcatuit din sunete articulate, specific oamenilor, prin care acestia isi exprima gandurile, sentimentele si dorintele; limba, grai.
2. Limba unei comunitati umane istoriceste constituita.
3. Mod specific de exprimare a sentimentelor si a gandurilor in cadrul limbii comune sau nationale. ♢ Limbaj comun = A) fel de a se exprima simplu, nepretentios; limba obisnuita; B) mijloc, baza de intelegere. ♦ Figurativ Mijloc de exprimare a ideilor sau a sentimentelor prin culoare, sunete muzicale etcetera
4. (Inform.) Sistem de caractere si simboluri folosit in programare. [Plural si: limbajuri] – Limba + sufix -aj (dupa franceza langage).
4Limbaj substantiv
1. grai, limba, vorbire. (Aparitia -ului.)
2. grai. (Omul e inzestrat cu -.)
3. verifica cuvantul: exprimare.
4. verifica cuvantul: stil. (- stiintific.)
5. (livresc) verb. (Un - poetic pregnant.)
1. grai, limba, vorbire. (Aparitia -ului.)
2. grai. (Omul e inzestrat cu -.)
3. verifica cuvantul: exprimare.
4. verifica cuvantul: stil. (- stiintific.)
5. (livresc) verb. (Un - poetic pregnant.)
5Limbaj substantiv neutru, plural limbaje
6Limbaj -e n. 1) Facultate, capacitate de exprimare si de comunicare a ideilor, sentimentelor si dorintelor, specifica oamenilor, prin mijlocirea limbii; vorbire. ♢ - natural sistem de sunete articulate care functioneaza prin traditie ca mijloc de comunicare. - artificial sistem de semne care functioneaza pe baza unei conventii. 2) Mijloc principal de comunicare intre oameni, constand dintr-un sistem lexical organizat dupa anumite legi gramaticale si avand o structura fonetica specifica; limba. 3) figurat Orice mijloc de exprimare a ideilor sau a sentimentelor. /limba + suf. -aj
7Limbaj substantiv neutru
1. Procesul de exprimare, de comunicare a ideilor si a sentimentelor prin mijlocirea limbii. ♦ Sistem de semne servind pentru comunicarea informatiilor. ♢ Limbaj formalizat = limbaj artificial, alcatuit dintr-un sistem de semne conventionale.
2. Limba. ♦ Mod de exprimare. ♢ Limbaj artistic = modalitate de comunicare specifica artei. ♦ (Figurat) Orice mijloc de exprimare a ideilor, a sentimentelor. [Plural -je, -juri, varianta limbagiu substantiv neutru / conform limba italiana linguaggio, franceza langage].
1. Procesul de exprimare, de comunicare a ideilor si a sentimentelor prin mijlocirea limbii. ♦ Sistem de semne servind pentru comunicarea informatiilor. ♢ Limbaj formalizat = limbaj artificial, alcatuit dintr-un sistem de semne conventionale.
2. Limba. ♦ Mod de exprimare. ♢ Limbaj artistic = modalitate de comunicare specifica artei. ♦ (Figurat) Orice mijloc de exprimare a ideilor, a sentimentelor. [Plural -je, -juri, varianta limbagiu substantiv neutru / conform limba italiana linguaggio, franceza langage].