Limită
Definitie, sens si explicatie
1Limită substantiv feminin
1. valoare extrema (maxima sau minima) a unei marimi. ♢ ceea ce margineste ceva; hotar; margine. o la - = in caz extrem. ♢ cel mai inalt sau cel mai profund ton pe care-l poate emite o voce, un instrument.
2. (matematica) valoare fixa catre care tind valorile unei marimi variabile.
3. (figurativ) punct pana la care pot ajunge posibilitatile cuiva. (< franceza limite, limba latina limes, -itis)
1. valoare extrema (maxima sau minima) a unei marimi. ♢ ceea ce margineste ceva; hotar; margine. o la - = in caz extrem. ♢ cel mai inalt sau cel mai profund ton pe care-l poate emite o voce, un instrument.
2. (matematica) valoare fixa catre care tind valorile unei marimi variabile.
3. (figurativ) punct pana la care pot ajunge posibilitatile cuiva. (< franceza limite, limba latina limes, -itis)
2Limită, limite, substantiv feminin
1. Punct extrem, margine (a unei suprafete, a unui obiect etcetera). ♦ Tonul cel mai inalt sau cel mai profund pe care il poate emite o voce sau un instrument. ♦ (Matematica) Valoare fixa catre care tind valorile unei marimi variabile.
2. (În sintagma) Limita teritoriala = linie care delimiteaza teritoriul unui stat, al unei provincii, al unei regiuni etcetera; granita, hotar.
Limita silabica = locul unde se termina o silaba si incepe alta in fluxul vorbirii.
3. Figurativ Punct pana la care pot ajunge posibilitatile, facultatile, mijloacele etcetera cuiva. ♢ Limita de varsta = varsta pana la care cineva poate ocupa in mod legal o functie publica. – Din franceza Limite, limba latina Limes, -itis.
1. Punct extrem, margine (a unei suprafete, a unui obiect etcetera). ♦ Tonul cel mai inalt sau cel mai profund pe care il poate emite o voce sau un instrument. ♦ (Matematica) Valoare fixa catre care tind valorile unei marimi variabile.
2. (În sintagma) Limita teritoriala = linie care delimiteaza teritoriul unui stat, al unei provincii, al unei regiuni etcetera; granita, hotar.
Limita silabica = locul unde se termina o silaba si incepe alta in fluxul vorbirii.
3. Figurativ Punct pana la care pot ajunge posibilitatile, facultatile, mijloacele etcetera cuiva. ♢ Limita de varsta = varsta pana la care cineva poate ocupa in mod legal o functie publica. – Din franceza Limite, limba latina Limes, -itis.
3Limită substantiv
1. verifica cuvantul: extremitate.
2. limita teritoriala verifica cuvantul: frontiera.
3. verifica cuvantul: extremitate.
4. verifica cuvantul: margine.
5. verifica cuvantul: cuprins.
6. granita, hotar, margine, (invechit) termen. (Se pastreaza intre - rezonabile.)
7. verifica cuvantul: restrictie.
8. verifica cuvantul: prag.
9. margine, masura. (Orice lucru are o -.)
1. verifica cuvantul: extremitate.
2. limita teritoriala verifica cuvantul: frontiera.
3. verifica cuvantul: extremitate.
4. verifica cuvantul: margine.
5. verifica cuvantul: cuprins.
6. granita, hotar, margine, (invechit) termen. (Se pastreaza intre - rezonabile.)
7. verifica cuvantul: restrictie.
8. verifica cuvantul: prag.
9. margine, masura. (Orice lucru are o -.)
4Limita substantiv feminin, plural limite
5Limită -e f. 1) Punct ce marcheaza sfarsitul unei intinderi sau suprafete. ♢ - teritoriala linie de demarcatie care desparte diferite tari; hotar; granita; frontiera. 2) Ton al unei voci sau al unui instrument, caracterizat prin inaltime sau profunzime extrema. 3) Punct extrem al unei actiuni; linie de sus a unei evolutii. ♢ - de varsta varsta dupa care o persoana nu mai poate exercita o anumita functie publica. 3) mat.
Valoarea fixa spre care tind valorile unei marimi variabile. 4) figurat: Punct final pe care il pot atinge posibilitatile, mijloacele sau capacitatile unei persoane. /<fr. limite, limba latina limes, -itis
Valoarea fixa spre care tind valorile unei marimi variabile. 4) figurat: Punct final pe care il pot atinge posibilitatile, mijloacele sau capacitatile unei persoane. /<fr. limite, limba latina limes, -itis
6Limită substantiv feminin
1. Ceea ce margineste ceva; hotar; margine. ♦ Cel mai inalt sau cel mai profund ton pe care-l poate emite o voce sau un instrument.
2. (Matematica) Valoare fixa catre care tind valorile unei marimi variabile.
3. (Figurat) Punct pana la care pot ajunge posibilitatile cuiva. [< franceza, limba italiana limite, conform limba latina limes – margine].
1. Ceea ce margineste ceva; hotar; margine. ♦ Cel mai inalt sau cel mai profund ton pe care-l poate emite o voce sau un instrument.
2. (Matematica) Valoare fixa catre care tind valorile unei marimi variabile.
3. (Figurat) Punct pana la care pot ajunge posibilitatile cuiva. [< franceza, limba italiana limite, conform limba latina limes – margine].