Definitie Lume - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: LÚME, lumi, substantiv feminin I.
1. Totalitate a celor existente in realitate; univers, cosmos. ♢ Expresie De cand (e sau cu) lumea (si pamantul) = de (sau din) totdeauna; vreodata; Cat (e) lumea (si pamantul) = vesnic; (in constructii negative) niciodata, nicaieri. (Regional) Pana-i lumea = vesnic; (in constructii negative) niciodata.
Nici pentru toata lumea sau pentru nimic in lume = cu nici un pret, cu nici un chip.
Ca (doar) nu piere lumea, se spune atunci cand vrei sa convingi pe cineva ca un anumit lucru nu e prea greu de facut sau ca nu cere un sacrificiu sau o graba prea mare.
Parca toata lumea e (sau ar fi) a lui, se spune despre cineva care este foarte fericit.
2. Ansamblu de corpuri ceresti format din Pamant si astrii vizibili, constituind un sistem organizat; sistem solar, sistem planetar.
3. Globul pamantesc (cu intreaga lui viata animala si vegetala), pamantul locuit de om. ♢ Lumea veche = pamantul cunoscut inainte de descoperirea Americii (Asia, Europa si Africa).
Lumea noua = cele doua Americi si Oceania.
Lumea tacerii = universul adancurilor marine si oceanice. ♢ Expresie În (sau prin) toata lumea (sau lumea toata) = pretutindeni, peste tot.
În (sau din) fundul lumii sau (de) peste lume = (de) foarte departe.
A se duce (sau a fugi, a pleca) in lume (sau in toata lumea, in lumea larga) = a pleca departe, fara sa se stie unde.
A da cuiva drumul in lume = a da cuiva libertatea sa plece.
A(-si) lua lumea in cap = a pleca (departe) parasind totul (mai ales din cauza unor suparari mari, a unor necazuri etcetera).
A umbla prin lume sau a cutreiera lumea = a calatori mult si in locuri diferite, a colinda.
A lua lumea de-a lungul (si de-a latul) = a cutreiera toata lumea.
A dormi (sau a adormi) ca dus (sau ca dusii) de pe lume = a dormi (sau a adormi) adanc.
4. (Înv. si reg.) Lumina.
Lumea ochiului (sau ochilor) = pupila ochiului (sau ochilor). ♢ Expresie (Rar) A iesi la lume = a ajunge la lumina, la loc deschis, la larg. II.
1. Populatia globului pamantesc, omenirea intreaga; umanitatea. ♦ Majoritatea oamenilor.
2. Categorie de oameni, grup social considerat din punctul de vedere al profesiunii, al culturii, al felului de viata etcetera si care prezinta trasaturi specifice.
Lumea artistilor.
3. Oameni, multime, public; societate, mediu social. ♢ Om de lume = persoana care are experienta vietii in societate, care cunoaste uzantele; persoana dornica de petreceri, exuberanta, vesela. ♢ Locutiune adjectiv Ca lumea = cum trebuie, cum se cuvine. ♢ Expresie (A fi) in rand cu lumea = (a fi) la fel cu ceilalti; (a fi) cu rost, asezat, cu o viata chibzuita.
Lume(a) de pe lume sau lumea toata, o lume (toata, intreaga) = multime nenumarata, foarte multi oameni.
A purta lumea pe degete = a insela oamenii; a-si bate joc de ei, a fi smecher, abil.
A iesi (sau a scoate capul) in lume = a aparea in societate, a lua contact cu oameni si situatii noi, a incepe sa frecventeze societatea.
A ajunge (sau a fi) de rasul lumii = a ajunge (sau a fi) intr-o situatie degradanta; a se face de ras. III.
1. Mediu in care se desfasoara existenta umana; viata, existenta. ♢ Expresie A veni pe lume = a se naste.
A se duce (fiecare) in lumea lui = a-si vedea (fiecare) de treburile sale.
Nu stie pe ce lume e (sau se afla) = nu stie nimic din ce se intampla; e foarte fericit.
A-i fi (cuiva) lumea draga = a-i placea (cuiva) sa traiasca; a-i fi foarte placut sa...
Cand ti-e lumea mai draga = cand te simti mai bine; cand nici nu te gandesti, cand nici nu te astepti.
Zi-i lume si te mantuie! = asta e! n-ai ce(-i) face! ♦ Viata laica; viata vesela, libera. ♢ Locutiune adjectiv De lume = care se refera la viata de placeri, la dragoste.
2. (În sintagmele) Lumea alba = (in basme) viata pamanteasca, in care traiesc oamenii.
Lumea neagra = (in basme) viata subpamanteana, in care ar trai duhurile rele.
Lume de apoi (sau lumea cealalta, ceea lume) = A) (in conceptiile religioase) viata de dincolo de moarte; B) (in basme) regiune imaginata dincolo de acest pamant, celalalt taram. – Limba Latina Lumen.

Varianta definitie 2: LÚME substantiv verifica cuvantul: lumina, neam, popor, populatie, semintie, stralucire.

Varianta definitie 3: LÚME substantiv
1. verifica cuvantul: univers.
2. sistem planetar, sistem solar.
3. glob, pamant, (rar) mapamond. (A facut inconjurul -ii.)
4. verifica cuvantul: natura.
5. oameni (plural). (Era multa - acolo.)
6. verifica cuvantul: omenire.
7. (figurativ) suflare. (Toata - dormea.)
8. verifica cuvantul: societate.

Varianta definitie 4: Lume substantiv feminin, g.-d. art. lumii; plural lumi

Varianta definitie 5: LÚME -i f. 1) Totalitate a tot ce exista in realitate, manifestata in diversele ei forme si infinita in timp si spatiu; univers. ♢ De cand (e) -ea (si pamantul) de foarte demult; din totdeauna. Pentru nimic in - cu nici un pret. 2) mai ales la pl.
Totalitate a corpurilor ceresti; sistem planetar. -ea stelelor. 3) Pamantul cu intreaga lui viata (animala si vegetala) de pe el. ♢ În (sau prin) toata -ea sau In -ea toata peste tot; pretutindeni. A-si lua -ea in cap a lasa totul si a pleca undeva departe. A cutreiera toata -ea, a umbla prin - a calatori mult prin diferite locuri. 4) Totalitate a oamenilor de pe globul pamantesc; omenire; umanitate. ♢ -ea toata (sau intreaga) multime de oameni. 5) (urmat de un determinativ) Categorie de oameni uniti prin aceeasi profesie, prin nivelul de cultura; mediu social. -ea artistilor. 6) Numar mare de oameni; norod. ♢ - de pe - multime foarte mare. 7) Mediu social; ambianta. ♢ A fi in rand cu -ea a fi la fel cu ceilalti; a fi la nivelul cuvenit. A iesi in - a lua contact cu societatea. 8) Mediu in care se desfasoara existenta unei fiinte sau a unei colectivitati; viata. ♢ A veni pe - a se naste. A nu-i fi draga -ea a fi satul de viata. 9) Fiecare din marile categorii sistematice in care sunt impartite corpurile naturale; regn. -ea animala. [G.-D. Lumii] /<lat. lumen

Varianta definitie 6: Lume (lumi), substantiv feminin –
1. Lumina. –
2. Univers, creatie. –
3. Oameni. – Mr., istr. lume, megl. lumi.
Limba Latina lūmen „lumina” (Puscariu 993; Candrea-Dens., 1014; REW 5161; Densusianu, GS, II, 324), conform limba italiana, prov., port. lume, cat. llum, sp. lumbre.
E dubletul lui lumina.
Se presupune ca semantismul se explica printr-un calc al limba slava (veche) svĕtŭ „lumina; lume” (Rosetti, III, 90); dar ipoteza nu-i necesara, deoarece evolutia poate fi spontana, conform mag. vilag, care are si el cele doua sensuri. – Derivat lumesc, adjectiv (laic; de lume; veneric); lumet, adjectiv (lumesc, frivol); lumeste, adverb (laic).