Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Lume

1 * Cuvantul cu diacritice: lúme
Cuvantul fara diacritice: lume

Definitie: LUME, lumi, substantiv feminin I. 1. Totalitate a celor existente în realitate; univers, cosmos. ♢ Expresie De când (e sau cu) lumea (și pământul) = de (sau din) totdeauna; vreodată; Cât (e) lumea (și pământul) = veșnic; (în construcții negative) niciodată, nicăieri. (Regional) Până-i lumea = veșnic; (în construcții negative) niciodată. Nici pentru toată lumea sau pentru nimic în lume = cu nici un preț, cu nici un chip. Că (doar) nu piere lumea, se spune atunci când vrei să convingi pe cineva că un anumit lucru nu e prea greu de făcut sau că nu cere un sacrificiu sau o grabă prea mare. Parcă toată lumea e (sau ar fi) a lui, se spune despre cineva care este foarte fericit. 2. Ansamblu de corpuri cerești format din Pământ și aștrii vizibili, constituind un sistem organizat; sistem solar, sistem planetar. 3. Globul pământesc (cu întreaga lui viață animală și vegetală), pământul locuit de om. ♢ Lumea veche = pământul cunoscut înainte de descoperirea Americii (Asia, Europa și Africa). Lumea nouă = cele două Americi și Oceania. Lumea tăcerii = universul adâncurilor marine și oceanice. ♢ Expresie În (sau prin) toată lumea (sau lumea toată) = pretutindeni, peste tot. În (sau din) fundul lumii sau (de) peste lume = (de) foarte departe. A se duce (sau a fugi, a pleca) în lume (sau în toată lumea, în lumea largă) = a pleca departe, fără să se știe unde. A da cuiva drumul în lume = a da cuiva libertatea să plece. A(-și) lua lumea în cap = a pleca (departe) părăsind totul (mai ales din cauza unor supărări mari, a unor necazuri etcetera). A umbla prin lume sau a cutreiera lumea = a călători mult și în locuri diferite, a colinda. A lua lumea de-a lungul (și de-a latul) = a cutreiera toată lumea. A dormi (sau a adormi) ca dus (sau ca dușii) de pe lume = a dormi (sau a adormi) adânc. 4. (Înv. și reg.) Lumină. Lumea ochiului (sau ochilor) = pupila ochiului (sau ochilor). ♢ Expresie (Rar) A ieși la lume = a ajunge la lumină, la loc deschis, la larg. II. 1. Populația globului pământesc, omenirea întreagă; umanitatea. ♦ Majoritatea oamenilor. 2. Categorie de oameni, grup social considerat din punctul de vedere al profesiunii, al culturii, al felului de viață etcetera și care prezintă trăsături specifice. Lumea artiștilor. 3. Oameni, mulțime, public; societate, mediu social. ♢ Om de lume = persoană care are experiența vieții în societate, care cunoaște uzanțele; persoană dornică de petreceri, exuberantă, veselă. ♢ Locutiune adjectiv Ca lumea = cum trebuie, cum se cuvine. ♢ Expresie (A fi) în rând cu lumea = (a fi) la fel cu ceilalți; (a fi) cu rost, așezat, cu o viață chibzuită. Lume(a) de pe lume sau lumea toată, o lume (toată, întreagă) = mulțime nenumărată, foarte mulți oameni. A purta lumea pe degete = a înșela oamenii; a-și bate joc de ei, a fi șmecher, abil. A ieși (sau a scoate capul) în lume = a apărea în societate, a lua contact cu oameni și situații noi, a începe să frecventeze societatea. A ajunge (sau a fi) de râsul lumii = a ajunge (sau a fi) într-o situație degradantă; a se face de râs. III. 1. Mediu în care se desfășoară existența umană; viață, existență. ♢ Expresie A veni pe lume = a se naște. A se duce (fiecare) în lumea lui = a-și vedea (fiecare) de treburile sale. Nu știe pe ce lume e (sau se află) = nu știe nimic din ce se întâmplă; e foarte fericit. A-i fi (cuiva) lumea dragă = a-i plăcea (cuiva) să trăiască; a-i fi foarte plăcut să... Când ți-e lumea mai dragă = când te simți mai bine; când nici nu te gândești, când nici nu te aștepți. Zi-i lume și te mântuie = asta e n-ai ce(-i) face ♦ Viață laică; viață veselă, liberă. ♢ Locutiune adjectiv De lume = care se referă la viața de plăceri, la dragoste. 2. (În sintagmele) Lumea albă = (în basme) viața pământească, în care trăiesc oamenii. Lumea neagră = (în basme) viața subpământeană, în care ar trăi duhurile rele. Lume de apoi (sau lumea cealaltă, ceea lume) = a) (în concepțiile religioase) viața de dincolo de moarte; b) (în basme) regiune imaginată dincolo de acest pământ, celălalt tărâm. – Limba Latina lumen.

2 * Cuvantul cu diacritice: lúme
Cuvantul fara diacritice: lume

Definitie: LUME substantiv verifica cuvantul: lumină, neam, popor, populație, seminție, strălucire.

3 * Cuvantul cu diacritice: lúme
Cuvantul fara diacritice: lume

Definitie: LUME substantiv 1. verifica cuvantul: univers. 2. sistem planetar, sistem solar. 3. glob, pământ, (rar) mapamond. (A făcut înconjurul -ii.) 4. verifica cuvantul: natură. 5. oameni (plural). (Era multă - acolo.) 6. verifica cuvantul: omenire. 7. (figurativ) suflare. (Toată - dormea.) 8. verifica cuvantul: societate.

4 * Cuvantul cu diacritice: lúme
Cuvantul fara diacritice: lume

Definitie: lume substantiv feminin, g.-d. art. lumii; plural lumi

5 * Cuvantul cu diacritice: lúme -i
Cuvantul fara diacritice: lume

Definitie: LUME -i f. 1) Totalitate a tot ce există în realitate, manifestată în diversele ei forme și infinită în timp și spațiu; univers. ♢ De când (e) -ea (și pământul) de foarte demult; din totdeauna. Pentru nimic în - cu nici un preț. 2) mai ales la pl. Totalitate a corpurilor cerești; sistem planetar. -ea stelelor. 3) Pământul cu întreaga lui viață (animală și vegetală) de pe el. ♢ În (sau prin) toată -ea sau în -ea toată peste tot; pretutindeni. A-și lua -ea în cap a lăsa totul și a pleca undeva departe. A cutreiera toată -ea, a umbla prin - a călători mult prin diferite locuri. 4) Totalitate a oamenilor de pe globul pământesc; omenire; umanitate. ♢ -ea toată (sau întreagă) mulțime de oameni. 5) (urmat de un determinativ) Categorie de oameni uniți prin aceeași profesie, prin nivelul de cultură; mediu social. -ea artiștilor. 6) Număr mare de oameni; norod. ♢ - de pe - mulțime foarte mare. 7) Mediu social; ambianță. ♢ A fi în rând cu -ea a fi la fel cu ceilalți; a fi la nivelul cuvenit. A ieși în - a lua contact cu societatea. 8) Mediu în care se desfășoară existența unei ființe sau a unei colectivități; viață. ♢ A veni pe - a se naște. A nu-i fi dragă -ea a fi sătul de viață. 9) Fiecare din marile categorii sistematice în care sunt împărțite corpurile naturale; regn. -ea animală. [G.-D. lumii] lat. lumen

6 * Cuvantul cu diacritice: lúme lúmi
Cuvantul fara diacritice: lume

Definitie: lume (lumi), substantiv feminin – 1. Lumină. – 2. Univers, creație. – 3. Oameni. – Mr., istr. lume, megl. lumi. Limba Latina lūmen „lumină” (Pușcariu 993; Candrea-Dens., 1014; REW 5161; Densusianu, GS, II, 324), conform limba italiana, prov., port. lume, cat. llum, sp. lumbre. E dubletul lui lumină. Se presupune că semantismul se explică printr-un calc al limba slava (veche) svĕtŭ „lumină; lume” (Rosetti, III, 90); dar ipoteza nu-i necesară, deoarece evoluția poate fi spontană, conform mag. vilag, care are și el cele două sensuri. – Derivat lumesc, adjectiv (laic; de lume; veneric); lumeț, adjectiv (lumesc, frivol); lumește, adverb (laic).