Definitie Lung -ă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Lung, -Ă, lungi, adjectiv , adverb , substantiv neutru I. Adjectiv
1. Care are o lungime mare, ale carui capete sunt departate unul de altul. ♢ Expresie A avea mana lunga (sau degete lungi) sau a fi lung de mana (sau de, in degete) = a avea obiceiul sa fure, a fi hot.
A fi lung in (sau de) limba sau a avea limba lunga = a vorbi prea mult si, mai ales, a spune ce nu trebuie; a fi limbut. ♦ (Substantivat, f. plural) Unde lungi.
2. De statura mare; inalt. ♢ Expresie A cadea cat este de lung = a cadea lungindu-se pe jos.
3. (Despre suprafete) Care se intinde pe o distanta mare; prin extensiune vast.
4. (Despre mancaruri) Apos, diluat. ♢ Expresie Zeama (sau ciorba) lunga = A) mancare slaba, fara gust, proasta; B) vorbire anosta, fara continut.
5. Care dureaza mult timp; indelungat. ♢ Silaba (sau vocala) lunga = silaba (sau vocala) care are o durata de pronuntare mai mare decat durata medie. ♢ Expresie Zile (sau ani) lungi = timp indelungat (care s-a scurs greu).
Vorba lunga = vorbarie inutila. II. Adv.
Mult, indelung; adanc. ♢ Expresie A se uita (sau a privi) lung (la cineva sau la ceva) = a privi mirat, nedumerit sau mult si atent, insistent, cu repros (la cineva sau la ceva). Iii. Substantiv neutru: (De obicei articulat) Lungime; intindere. ♢ Locutiune adverb si prep.
De-a (sau in) lungul = in directia lungimii; pe langa, pe marginea...; de la un capat la altul. ♢ Expresie În lung si in lat (sau larg) = in toate directiile, peste tot, pretutindeni.
A nu-si cunoaste (sau vedea) lungul nasului = a fi obraznic. – Limba Latina Longus.

Varianta definitie 2: Lung antonim: scurt

Varianta definitie 3: Lung adjectiv , adverb
1. adjectiv inalt.
2. adjectiv mare. (Și-a lasat parul -.)
3. adjectiv intins, prelung. (Un sir - de oameni.)
4. adjectiv alungit.
5. adjectiv verifica cuvantul: indelungat.
6. adverb verifica cuvantul: indelung.
7. adjectiv indelung, indelungat. (Viata -.)

Varianta definitie 4: Lung adjectiv m., f. lunga; plural m. si feminin: lungi

Varianta definitie 5: Lung substantiv neutru

Varianta definitie 6: Lung3 adverb Mult; indelungat; indelung. ♢ A se uita - la cineva (la ceva) a privi insistent la cineva (ceva); a privi nedumerit. /<lat. longus

Varianta definitie 7: Lung2 n. mai ales art. : De-a (sau in) -ul orientat in lungime; de la un capat la altul. În - si in lat peste tot; in toate directiile. A-si cunoaste -ul nasului a-si aprecia just locul si rolul sau in societate. /<lat. longus

Varianta definitie 8: Lung1 -ga (-gi) 1) Care are o intindere mare de la un capat la altul; intins mult in lungime. Drum -. ♢ A avea mana -ga (a fi - la mana) a avea obiceiul sa fure.
A fi - in (sau de) limba, a avea limba -ga) a avea obiceiul sa vorbeasca mult si sa spuna ceea ce nu trebuie; a fi limbut. 2) (despre oameni) Înalt de statura. ♢ A se intinde (sau a cadea) cat este de - a cadea jos, lungindu-se. 3) (despre mancaruri) Care contine prea multa apa; apos. ♢ Zeama -ga a) fiertura apoasa, inconsistenta si fara gust; b) vorbarie; trancaneala. 4) (despre procese desfasurate in timp) Care dureaza mult; care se scurge greu; indelungat. Iarna -ga. /<lat. longus

Varianta definitie 9: Lung (lunga), adjectiv –
1. intins in lungime. –
2. (Adv.) În mod lung. –
3. (Substantiv neutru:) Lungime, longitudine. – Mr. lungu, megl., istr. lung.
Limba Latina lǒngus (Puscariu 998; Candrea-Dens., 1022; REW 5119), conform limba italiana lungo, prov. lunc, franceza long, sp. luengo, port. longo.
Conform: linga.
Derivat lungan, substantiv masculin (zaplan; vlajgan); lungaret (var. lunguet), adjectiv (prelung); lungi, verb (a intinde; a prelungi, a continua; a se trinti la pamint, a se culca); lungime, substantiv feminin (intindere, durata, longitudine), cu sufix -ime (ipoteza unui limba latina *lǒngῑmen, Meyer, Alb.
St., IV, 81, nu este necesara); lungis, adverb (in lungime); lungitura, substantiv feminin (invechit, lungime); (in)delung, adverb (mult timp); (in)delunga (var. (in)delungi), verb (invechit, a separa; a lungi; a amina, a taragana); delungat, adjectiv (lung, indepartat); indelungaret, adjectiv (invechit, durabil, trainic; indelungat, rebel); prelung, adjectiv (lung, intins; continuu; adverb , pe indelete), cu pref. pre- sau, dupa altii, din limba latina perlǒngus (Puscariu, 1372; Candrea-Dens., 1025; REW 6416; Candrea), conform mr. spirlungu; prelungi, verb (a lungi, a mari; reflexiv, a se continua); prelungitor, substantiv neutru (fir care prelungeste); pelungoasa, substantiv feminin (iedera, Glechoma hederacea), in loc de *prelungoasa (Tiktin).