Lăută
Definitie, sens si explicatie
1Lăută, laute, substantiv feminin Instrument muzical cu coarde asemanator cu cobza; p. gener. instrument muzical cu coarde. [Varianta: Alauta substantiv feminin] – Din limba turca: Lauta, limba neogreaca: Lauto.
2Lăută substantiv verifica cuvantul: scripca, vioara, violina.
3Lăută substantiv verifica cuvantul: luth.
4Lauta substantiv feminin, plural laute
5Lăută -e f. 1) Instrument muzical cu coarde, cu gatul incovoiat si cutia de rezonanta foarte bombata. 2) Orice instrument muzical cu coarde. /<turc. lauta, limba neogreaca: lauta
6Lauta (-te), substantiv feminin – Instrument muzical. – Varianta alauta.
Limba Turca: lauta, din arab. al ’ūd (T. Papahagi, Gs, Vii, 294), conform limba neogreaca: λαοῦτο, bulgara lauta, limba albaneza lavut, limba italiana liuto (calabr. lautu), franceza luth, sp. laud, port. alaude, limba germana Laute.
Derivat lautar, substantiv masculin (muzicant tigan, violonist etcetera; trintor, barzaun), cu varianta alautar, (a)lautas; lautareasa, substantiv feminin (nevasta de muzicant; dans specific); lautaresc, adjectiv (caracteristic lautarilor); lautareste, adverb (ca lautarii; dupa ureche, fara sa fi invatat muzica).
Din rom. provin limba tiganeasca: labutaris „muzicant, violonist” si probabil bulgara lautar (Capidan, Raporturile, 232).
Limba Turca: lauta, din arab. al ’ūd (T. Papahagi, Gs, Vii, 294), conform limba neogreaca: λαοῦτο, bulgara lauta, limba albaneza lavut, limba italiana liuto (calabr. lautu), franceza luth, sp. laud, port. alaude, limba germana Laute.
Derivat lautar, substantiv masculin (muzicant tigan, violonist etcetera; trintor, barzaun), cu varianta alautar, (a)lautas; lautareasa, substantiv feminin (nevasta de muzicant; dans specific); lautaresc, adjectiv (caracteristic lautarilor); lautareste, adverb (ca lautarii; dupa ureche, fara sa fi invatat muzica).
Din rom. provin limba tiganeasca: labutaris „muzicant, violonist” si probabil bulgara lautar (Capidan, Raporturile, 232).