Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Lăută

1 * Cuvantul cu diacritice: lăútă
Cuvantul fara diacritice: lauta

Definitie: LĂUTĂ, lăute, substantiv feminin Instrument muzical cu coarde asemănător cu cobza; p. gener. instrument muzical cu coarde. [Varianta: alăută substantiv feminin] – Din limba turca: lâuta, limba neogreaca: lauto.

2 * Cuvantul cu diacritice: lăútă
Cuvantul fara diacritice: lauta

Definitie: LĂUTĂ substantiv verifica cuvantul: scripcă, vioară, violină.

3 * Cuvantul cu diacritice: lăútă
Cuvantul fara diacritice: lauta

Definitie: LĂUTĂ substantiv verifica cuvantul: luth.

4 * Cuvantul cu diacritice: lăútă
Cuvantul fara diacritice: lauta

Definitie: lăută substantiv feminin, plural lăute

5 * Cuvantul cu diacritice: lăútă -e
Cuvantul fara diacritice: lauta

Definitie: LĂUTĂ -e f. 1) Instrument muzical cu coarde, cu gâtul încovoiat și cutia de rezonanță foarte bombată. 2) Orice instrument muzical cu coarde. limba turca lâuta, limba neogreaca: lauta

6 * Cuvantul cu diacritice: lăútă -te
Cuvantul fara diacritice: lauta

Definitie: lăută (-te), substantiv feminin – Instrument muzical. – Varianta alăută. Limba Turca: lauta, din arab. al ’ūd (T. Papahagi, GS, VII, 294), conform limba neogreaca: λαοῦτο, bulgara lauta, limba albaneza lavut, limba italiana liuto (calabr. lautu), franceza luth, sp. laud, port. alaude, limba germana Laute. Derivat lăutar, substantiv masculin (muzicant țigan, violonist etcetera; trîntor, bărzăun), cu varianta alăutar, (a)lăutaș; lăutăreasă, substantiv feminin (nevastă de muzicant; dans specific); lăutăresc, adjectiv (caracteristic lăutarilor); lăutărește, adverb (ca lăutarii; după ureche, fără să fi învățat muzică). Din rom. provin limba tiganeasca: labutaris „muzicant, violonist” și probabil bulgara lautar (Capidan, Raporturile, 232).