1
Maidan, maidane, substantiv neutru Teren deschis, loc viran situat în interiorul sau la marginea unei localități.
Expresie (Popular) A scoate (sau a ieși) la maidan = a scoate sau a ieși la vedere; a (se) arăta, a (se) face cunoscut. A bate maidanul ( sau maidanele) = a-și pierde vremea hoinărind sau jucându-se; a hoinări, a vagabonda. – Din turcă Meydan, maydan.
Expresie (Popular) A scoate (sau a ieși) la maidan = a scoate sau a ieși la vedere; a (se) arăta, a (se) face cunoscut. A bate maidanul ( sau maidanele) = a-și pierde vremea hoinărind sau jucându-se; a hoinări, a vagabonda. – Din turcă Meydan, maydan.
DEX – dicționarul explicativ
2
Maidan maidane neutru Loc viran în interiorul sau la marginea unei localități, unde se joacă copiii, folosit în trecut și ca loc de desfacere a mărfurilor. /<turcă maydan, meydan
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Maidan (maidane), substantiv neutru –
1. (Învechit) Piață. –
2. (Învechit) Domeniu, teren, moment sau loc propice. –
3. (Moldova) Tîrg,. obor. –
4. Cîmp, teren pe raza unei localități. – Variantă me(i)d(e)an.
Aromână migdane, meglenoromână migdan. Turcă (arab.) maidan, meidan (Miklosich, Türk.
Elem., II, 155; Eguilaz 452; Roesler 598; Șeineanu, II, 243; Berneker, II, 6; Lokotsch 1364; Ronzevalle 167), conform neogreacă μεϊντάνι, albaneză, polonă, rusă mejdan, bulgară, sârbă medan, vezi portugheză midan.
1. (Învechit) Piață. –
2. (Învechit) Domeniu, teren, moment sau loc propice. –
3. (Moldova) Tîrg,. obor. –
4. Cîmp, teren pe raza unei localități. – Variantă me(i)d(e)an.
Aromână migdane, meglenoromână migdan. Turcă (arab.) maidan, meidan (Miklosich, Türk.
Elem., II, 155; Eguilaz 452; Roesler 598; Șeineanu, II, 243; Berneker, II, 6; Lokotsch 1364; Ronzevalle 167), conform neogreacă μεϊντάνι, albaneză, polonă, rusă mejdan, bulgară, sârbă medan, vezi portugheză midan.
DER – dicționarul etimologic
4
Maidan substantiv neutru, plural maidane
DOOM – dicționarul ortografic