Măiestru măiastră

Măiestru, măiastră, măieștri, măiestre, adjectiv
1. (Despre oameni) Iscusit, abil, ingenios.
Măiestrit (1).
2. (În basme) Înzestrat cu puteri magice; care demonstrează putere magică; (despre lucruri) efectuat prin puteri magice. Pasăre măiastră = pasăre din basme, înzestrată cu însușiri supranaturale.
Prin extensiune Ca din basme; minunat; fermecat. [Pronunțat: mă-ies-] – Latină Magister.

DEX – dicționarul explicativ

Măiestru măiastră (măieștri, măiestre) 1) (despre persoane) Care face totul cu ușurință și cu pricepere; iscusit. 2) (despre lucruri, obiecte) Care este executat cu măiestrie. 3) (în basme) Care este înzestrat cu însușiri supranaturale. [Silabe Mă-ies-] /<latină magister

NODEX – noul dicționar explicativ

Măiestru adjectiv masculin, plural măieștri; feminin singular măiastră, plural măiestre

DOOM – dicționarul ortografic