Definitie Major -ă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Major, -Ă adjectiv
1. (despre oameni) ajuns la majorat.
2. principal, de mare importanta. o caz de forta -a = situatie, eveniment neasteptat care impiedica pe cineva sa faca un anumit lucru.
3. (muz.) mod - sau gama -a = mod sau gama din cinci tonuri si doua semitonuri (intre treptele III-IV si VII-VIII).
4. (log.) termen - = predicatul concluziei unui silogism; premisa -a = premisa care contine termenul major. (< franceza majeur, major, limba latina maior)

Varianta definitie 2: Major, -Ă, majori, -e, adjectiv
1. (Despre oameni) Care a implinit varsta legala pentru a putea beneficia prin lege de drepturi civile si politice depline.
2. Foarte important, principal. ♦ (Log.: in sintagmele) Termen major = predicatul concluziei unui silogism.
Premisa majora = premisa care contine termenul major al silogismului.
3. (Înv.; Mil.; in sintagmele) Sergent major verifica cuvantul: sergent.
Plutonier major (si substantivat, m.) verifica cuvantul: plutonier.
4. (Muz.; in sintagma) Gama majora sau mod major = gama sau mod care cuprinde cinci tonuri si doua semitonuri. – Din franceza Majeur.

Varianta definitie 3: Major antonim: minor, minuscul, marginal

Varianta definitie 4: Major adjectiv , substantiv
1. adjectiv (invechit) varstnic. (O persoana -.)
2. substantiv verifica cuvantul: plutonier major.
3. adjectiv (MUZICA) dur. (Do -.)

Varianta definitie 5: Major adjectiv verifica cuvantul: adanc, capital, considerabil, crucial, decisiv, esential, fundamental, hotarator, important, insemnat, organic, primordial, profund, radical, serios, structural, substantial, vital.

Varianta definitie 6: Major adjectiv m., plural majori; f. singular majora, plural majore

Varianta definitie 7: Major substantiv masculin, plural majori

Varianta definitie 8: Major -a (-i, -e) 1) (despre persoane) Care a atins varsta majoratului. 2) Care se caracterizeaza prin importanta deosebita; foarte important. /<fr. majeur, major. limba latina major

Varianta definitie 9: Major, -Ă adjectiv
1. Ajuns la majorat.
2. Principal, de mare importanta.
3. (Muzica) Gama majora sau mod major = gama sau mod din cinci tonuri si doua semitonuri, situate intre treptele a treia si a patra, a saptea si a opta.
4. (Log.) Termen major = predicatul concluziei unui silogism; premisa majora = premisa care contine termenul major. [< franceza majeur, conform limba latina maior – comparativul lui magnus].

Varianta definitie 10: Major (majora), adjectiv – (Mai) mare.
Limba Latina maior (secolul XIX) cu pronuntarea din franceza majeur, conform major. – Derivat (din franceza) majorat, substantiv neutru; majoritate, substantiv feminin; majoritar, adjectiv ; majora, verb (a mari); majordom (var. maiordom), substantiv masculin; majuscula (var. maiuscula), substantiv feminin