Mandatar -ă
Definitie, sens si explicatie
1Mandatar, -ă substantiv masculin feminin
1. cel caruia i s-a dat un mandat (1); imputernicit.
2. persoana careia i s-a incredintat administrarea unei unitati comerciale. (< franceza mandataire, limba germana Mandatar)
1. cel caruia i s-a dat un mandat (1); imputernicit.
2. persoana careia i s-a incredintat administrarea unei unitati comerciale. (< franceza mandataire, limba germana Mandatar)
2Mandatar, -ă, mandatari, -e, substantiv masculin si feminin: Persoana careia i s-a incredintat un mandat (1), care a primit o imputernicire; procurator. – Din franceza Mandataire. Conform: limba germana M a n d a t a r.
3Mandatar substantiv
1. verifica cuvantul: reprezentant.
2. verifica cuvantul: procurist.
1. verifica cuvantul: reprezentant.
2. verifica cuvantul: procurist.
4Mandatar substantiv masculin, plural mandatari
5Mandatar -i m.
Persoana careia i s-a incredintat un mandat. /<fr. mandataire
Persoana careia i s-a incredintat un mandat. /<fr. mandataire
6Mandatar, -ă adjectiv, substantiv masculin si feminin: (Cel) caruia i s-a dat o imputernicire, un mandat (1); imputernicit. [< franceza mandataire, conform limba latina mandatarius, limba germana Mandatar].