Mandrin
Definitie, sens si explicatie
1Mandrin substantiv neutru
1. piesa ascutita folosita la gaurirea tablei metalice; dorn, priboi. ♢ unealta calibrata pentru largirea sau formarea gaurilor din piese tubulare sau inelare.
2. sarma care se asaza inauntrul instrumentelor gaunoase (ace, trocare etcetera) pentru a impiedica astuparea lor. (< franceza mandrin)
1. piesa ascutita folosita la gaurirea tablei metalice; dorn, priboi. ♢ unealta calibrata pentru largirea sau formarea gaurilor din piese tubulare sau inelare.
2. sarma care se asaza inauntrul instrumentelor gaunoase (ace, trocare etcetera) pentru a impiedica astuparea lor. (< franceza mandrin)
2Mandrin substantiv neutru verifica cuvantul: Mandrina.
3Mandrin (dorn) substantiv neutru, plural mandrine
4Mandrin substantiv neutru
1. Piesa ascutita folosita la gaurirea tablei metalice; dorn, priboi. ♦ Unealta pentru largirea sau formarea gaurilor din piese tubulare sau inelare. ♦ Dispozitiv pentru fixarea pieselor de prelucrat sau a uneltelor.
2. Sarma care se asaza inauntrul instrumentelor gaunoase (ace, trocare etcetera) pentru a impiedica astuparea lor. [Plural -ne, -nuri, varianta mandrina substantiv feminin / < franceza mandrin].
1. Piesa ascutita folosita la gaurirea tablei metalice; dorn, priboi. ♦ Unealta pentru largirea sau formarea gaurilor din piese tubulare sau inelare. ♦ Dispozitiv pentru fixarea pieselor de prelucrat sau a uneltelor.
2. Sarma care se asaza inauntrul instrumentelor gaunoase (ace, trocare etcetera) pentru a impiedica astuparea lor. [Plural -ne, -nuri, varianta mandrina substantiv feminin / < franceza mandrin].