Manieră
Definitie, sens si explicatie
1Maniéră substantiv feminin
1. (plural) fel de a se purta in societate; comportare corecta si cuviincioasa.
2. fel, mod, procedeu. ♢ ansamblu de procedee si mijloace de expresie caracteristice unui artist, scriitor etcetera
3. afectare, artificialitate in stil. (< franceza manière)
1. (plural) fel de a se purta in societate; comportare corecta si cuviincioasa.
2. fel, mod, procedeu. ♢ ansamblu de procedee si mijloace de expresie caracteristice unui artist, scriitor etcetera
3. afectare, artificialitate in stil. (< franceza manière)
2Maniéră, maniere, substantiv feminin
1. (La plural) Mod de a se comporta sau de a se prezenta in societate; comportare, tinuta. ♢ Codul manierelor elegante = ansamblu de reguli privitoare la buna purtare in societate. ♦ (La singular) Politete, amabilitate; buna-cuviinta.
2. Fel, chip, mod, procedeu; modalitate. ♢ Locutiune adverb De (asa) (sau de o) maniera... = in (asa) chip..., in (asa) mod...
3. Ansamblu de mijloace de expresie si de procedee care alcatuiesc stilul particular al unui artist. ♦ (Peior.) Tendinta de a repeta, in arta, propriile procedee sau de a imita mecanic procedeele unui maestru. ♦ Folosire mecanica a unor procedee stilistice intr-o opera literara, din cauza carora se ajunge la artificialitate. [Pronuntat: -ni-e-] – Din franceza Manière.
1. (La plural) Mod de a se comporta sau de a se prezenta in societate; comportare, tinuta. ♢ Codul manierelor elegante = ansamblu de reguli privitoare la buna purtare in societate. ♦ (La singular) Politete, amabilitate; buna-cuviinta.
2. Fel, chip, mod, procedeu; modalitate. ♢ Locutiune adverb De (asa) (sau de o) maniera... = in (asa) chip..., in (asa) mod...
3. Ansamblu de mijloace de expresie si de procedee care alcatuiesc stilul particular al unui artist. ♦ (Peior.) Tendinta de a repeta, in arta, propriile procedee sau de a imita mecanic procedeele unui maestru. ♦ Folosire mecanica a unor procedee stilistice intr-o opera literara, din cauza carora se ajunge la artificialitate. [Pronuntat: -ni-e-] – Din franceza Manière.
3Maniéră substantiv
1. verifica cuvantul: comportare.
2. verifica cuvantul: mod.
3. verifica cuvantul: stil.
4. verifica cuvantul: regim.
5. verifica cuvantul: sens.
6. verifica cuvantul: politete.
7. verifica cuvantul: buna-cu-viinta.
1. verifica cuvantul: comportare.
2. verifica cuvantul: mod.
3. verifica cuvantul: stil.
4. verifica cuvantul: regim.
5. verifica cuvantul: sens.
6. verifica cuvantul: politete.
7. verifica cuvantul: buna-cu-viinta.
4Maniera substantiv feminin (silabe -ni-e-), g.-d. art. manierei; plural maniere
5Maniéră -e f. 1) Mod de a se purta; tinuta; comportament; conduita. 2) rar Comportare conform regulilor bunei-cuviinte; amabilitate; politete. 3) Mod de a actiona pentru atingerea unui anumit scop; modalitate; metoda; procedeu; mijloc. [Silabe -ni-e-] /<fr. maniere
6Maniéră substantiv feminin
1. (De obicei la plural) Fel de a se purta in societate; comportare corecta, cuviincioasa.
2. Fel, chip, mod, procedeu. ♦ Mod specific de realizare a unui lucru, a unei opere; ansamblu de procedee si de mijloace de expresie caracteristice unui artist.
3. Afectare, artificialitate in stil. [Pronume -ni-e-. / < franceza manière, limba italiana maniera].
1. (De obicei la plural) Fel de a se purta in societate; comportare corecta, cuviincioasa.
2. Fel, chip, mod, procedeu. ♦ Mod specific de realizare a unui lucru, a unei opere; ansamblu de procedee si de mijloace de expresie caracteristice unui artist.
3. Afectare, artificialitate in stil. [Pronume -ni-e-. / < franceza manière, limba italiana maniera].