Maniheism
Definitie, sens si explicatie
1Maniheism substantiv neutru
1. doctrina religioasa-filozofica, care stabileste ca principiu fundamental lupta vesnica dintre cele doua principii contrare, binele si raul.
2. atitudine care se inspira din conceptia dualista a binelui si raului. (< franceza manicheisme)
1. doctrina religioasa-filozofica, care stabileste ca principiu fundamental lupta vesnica dintre cele doua principii contrare, binele si raul.
2. atitudine care se inspira din conceptia dualista a binelui si raului. (< franceza manicheisme)
2Maniheism substantiv neutru Doctrina religioasa din Orientul Apropiat, potrivit careia lumea este guvernata de doua principii, al binelui si al raului. – Din franceza Manicheisme.
3Maniheism substantiv neutru
4Maniheism substantiv neutru Doctrina religioasa-filozofica din Orient, care, imbinand eclectic zoroastrismul cu elemente crestine si budiste, sustinea ideea luptei vesnice intre cele doua principii, binele si raul. [< franceza manicheisme, conform Maniheu – invatat persan].