Definitie Manșetă - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: ManȘÉtĂ substantiv feminin
1. capat (rasfrant) al manecii unei camasi barbatesti, al pantalonilor etcetera
2. garnitura de etansare de forma unui inel rasfrant, din piele sau din cauciuc.
3. titlu scris cu caractere groase pe prima pagina a unui ziar (anuntand o stire importanta etcetera). ♢ indicatie bibliografica in partea de jos a copertei interioare a publicatiilor periodice, cu datele necesare identificarii periodicului respectiv.
4. text scurt ca titlu general pentru mai multe articole, care trateaza aceeasi tema; spatiul rezervat.
5. (scrima) lovitura data cu antebratul. (< franceza manchette, limba germana Manschette)

Varianta definitie 2: Manseta substantiv feminin, plural mansete

Varianta definitie 3: ManȘÉtĂ2 -e f. 1) Titlu cu caractere aldine, imprimat pe prima pagina a unui ziar sau a unei publicatii periodice, care anunta o stire importanta. 2) Text scurt folosit ca titlu generic pentru mai multe articole de ziar, cu o tema comuna. /<fr. manchette, limba germana Manschette

Varianta definitie 4: ManȘÉtĂ1 -e f. 1) Banda fixa sau mobila de panza, aplicata in partea de jos a manecii unei camasi sau bluze. 2) Margine rasfranta in partea de jos a pantalonilor. 3) Piesa de cauciuc sau de piele, in forma de inel sau de cilindru, care serveste la etansarea unor deschizaturi in instalatiile tehnice. /<fr. manchette, limba germana Manschette

Varianta definitie 5: ManȘÉtĂ substantiv feminin
1. Capatul de jos (rasfrant) al manecii unei camasi barbatesti sau al pantalonilor.
2. Garnitura de etansare de forma unui inel rasfrant, confectionata din piese sau din cauciuc.
3. Titlu scris cu caractere grase pe prima pagina a unui ziar (anuntand o stire importanta etcetera). ♦ Indicatie bibliografica in partea de jos a copertei interioare a publicatiilor periodice, cuprinzand datele necesare identificarii periodicului respectiv.
4. Text scurt folosit ca titlu general pentru mai multe articole care trateaza aceeasi tema; (prin extensiune) spatiu rezervat acestor texte.
5. (La scrima) Lovitura data cu antebratul. [< franceza manchette, limba germana Manschette].

Varianta definitie 6: Manseta (mansete), substantiv feminin – Parte terminala (intoarsa) a minecii.
Franceza manchette, de la manche „mineca”, de unde si manson, substantiv neutru, din franceza manchon.
E dubletul lui manisca, substantiv feminin (manseta; plastron), din limba rusa maniška (Cihac, II, 185).
Conform: manget.