Matuf -ă
Definitie, sens si explicatie
1Matuf, -ă, matufi, -e, substantiv masculin, adjectiv (Înv. si familiar)
1. substantiv masculin Om batran si ramolit; babalac. ♦ Om ursuz, posomorat.
2. adjectiv Meglijent in tinuta; murdar. – Din limba turca: Matuh
1. substantiv masculin Om batran si ramolit; babalac. ♦ Om ursuz, posomorat.
2. adjectiv Meglijent in tinuta; murdar. – Din limba turca: Matuh
2Matuf substantiv verifica cuvantul: babalac, baccea, cazatura, hodorog, ramolit.
3Matuf substantiv masculin, adjectiv m., plural matufi; f. singular matufa, plural matufe
4Matuf (matufi), substantiv masculin – Hodorog, ghiuj.
Limba Turca: matuf, din arab. ma‘tuf (seineanu, Ii, 252; Loebel 62; Lokotsch 1447). – Derivat matufi (var. matofi, matosi), verb reflexiv (a se ramoli; a se molesi), a carui ultima varianta, derivata in mod echivoc de Galdi 208 din limba neogreaca: ματώνω „a insingera”, se confunda cu matosi „a imbata” der. din matol.
Limba Turca: matuf, din arab. ma‘tuf (seineanu, Ii, 252; Loebel 62; Lokotsch 1447). – Derivat matufi (var. matofi, matosi), verb reflexiv (a se ramoli; a se molesi), a carui ultima varianta, derivata in mod echivoc de Galdi 208 din limba neogreaca: ματώνω „a insingera”, se confunda cu matosi „a imbata” der. din matol.