Mediator -oare
Definitie, sens si explicatie
1Mediator, -oare I. adjectiv (despre planuri) perpendicular pe mijlocul unui segment de dreapta.
Ii. substantiv feminin perpendiculara pe mijlocul unui segment de dreapta.
Iii. substantiv masculin
1. factor intermediar de mediere si transmitere a unui semnal nervos sau umoral de la un organ la altul.
2. substanta chimica eliberata de terminatiile nervoase pentru transmiterea fluxului nervos.
Iv. substantiv masculin f. persoana, guvern, stat care face o mediatie; mijlocitor, intermediar. (< limba latina mediator)
Ii. substantiv feminin perpendiculara pe mijlocul unui segment de dreapta.
Iii. substantiv masculin
1. factor intermediar de mediere si transmitere a unui semnal nervos sau umoral de la un organ la altul.
2. substanta chimica eliberata de terminatiile nervoase pentru transmiterea fluxului nervos.
Iv. substantiv masculin f. persoana, guvern, stat care face o mediatie; mijlocitor, intermediar. (< limba latina mediator)
2Mediator, -oare, mediatori, -oare, substantiv
1. Substantiv masculin si feminin: Persoana, guvern etcetera care mijloceste o intelegere intre doua parti (adverse), care face un act de mediatie; mijlocitor, intermediar.
2. Substantiv neutru: Intermediar chimic care asigura transmiterea influxului nervos.
3. S.f.
Perpendiculara dusa pe mijlocul unui segment de dreapta; locul geometric al punctelor situate intr-un plan, egal departate de capetele unui segment de dreapta. ♦ (Adjectival) Plan mediator = plan perpendicular pe mijlocul unui segment de dreapta. [Pronuntat: -di-a-] – Din limba latina Mediator.
1. Substantiv masculin si feminin: Persoana, guvern etcetera care mijloceste o intelegere intre doua parti (adverse), care face un act de mediatie; mijlocitor, intermediar.
2. Substantiv neutru: Intermediar chimic care asigura transmiterea influxului nervos.
3. S.f.
Perpendiculara dusa pe mijlocul unui segment de dreapta; locul geometric al punctelor situate intr-un plan, egal departate de capetele unui segment de dreapta. ♦ (Adjectival) Plan mediator = plan perpendicular pe mijlocul unui segment de dreapta. [Pronuntat: -di-a-] – Din limba latina Mediator.
3Mediator substantiv intermediar, mijlocitor, (rar) interpus, (invechit) mijloc, solitor. (- intre doua parti aflate in conflict.)
4Mediator adjectiv m., plural mediatori; f. singular si plural mediatoare
5Mediator (persoana, med. ) substantiv masculin (silabe -di-a-), plural mediatori
6Mediator2 -oare n.
Substanta secretata de fibrele nervoase, care transmite influxul nervos celulelor adiacente. [Silabe -di-a-] /<lat. mediator
Substanta secretata de fibrele nervoase, care transmite influxul nervos celulelor adiacente. [Silabe -di-a-] /<lat. mediator
7Mediator1 -oare (-ori, -oare) m. si f.
Persoana (sau delegatie oficiala, guvern) care mediaza un acord intre doua parti; mijlocitor; intermediar. [Silabe -di-a-] /<lat. mediator
Persoana (sau delegatie oficiala, guvern) care mediaza un acord intre doua parti; mijlocitor; intermediar. [Silabe -di-a-] /<lat. mediator
8Mediator, -oare adjectiv
1. (Despre planuri sau drepte) Perpendicular pe mijlocul unui segment de dreapta.
2. Factor intermediar de mediere si transmitere a unui semnal nervos sau umoral de la un organ la altul. ♢ Mediator chimic = substanta chimica eliberata de terminatiile nervoase pentru transmiterea fluxului nervos. substantiv masculin si feminin: Cel care face o mediatie intre doi adversari; impaciuitor, mijlocitor, intermediar. [Pronume -di-a-. / conform franceza mediateur, limba latina mediator].
1. (Despre planuri sau drepte) Perpendicular pe mijlocul unui segment de dreapta.
2. Factor intermediar de mediere si transmitere a unui semnal nervos sau umoral de la un organ la altul. ♢ Mediator chimic = substanta chimica eliberata de terminatiile nervoase pentru transmiterea fluxului nervos. substantiv masculin si feminin: Cel care face o mediatie intre doi adversari; impaciuitor, mijlocitor, intermediar. [Pronume -di-a-. / conform franceza mediateur, limba latina mediator].