Mediocru -ă
Definitie, sens si explicatie
1Mediocru, -ă adjectiv
1. comun, obisnuit; mijlociu.
2. cu capacitati intelectuale reduse, fara valoare. (< franceza mediocre, limba latina mediocris)
1. comun, obisnuit; mijlociu.
2. cu capacitati intelectuale reduse, fara valoare. (< franceza mediocre, limba latina mediocris)
2Mediocru, -ă, mediocri, -e, adjectiv
1. Care se afla intre doua limite extreme, mijlociu, potrivit; care nu iese din comun, nu se evidentiaza prin nimic, modest, banal.
2. Lipsit de inteligenta, de capacitate ori cultura, de spirit; fara valoare. [Pronuntat: -di-o-] – Din franceza Mediocre.
1. Care se afla intre doua limite extreme, mijlociu, potrivit; care nu iese din comun, nu se evidentiaza prin nimic, modest, banal.
2. Lipsit de inteligenta, de capacitate ori cultura, de spirit; fara valoare. [Pronuntat: -di-o-] – Din franceza Mediocre.
3Mediocru antonim: distins, eminent, ilustru, remarcabil, talentat
4Mediocru adjectiv
1. comun, mijlociu, potrivit. (Un elev -.)
2. (figurativ) obscur. (Un poet -.)
3. modest, redus, scazut. (Opera de valoare -.)
1. comun, mijlociu, potrivit. (Un elev -.)
2. (figurativ) obscur. (Un poet -.)
3. modest, redus, scazut. (Opera de valoare -.)
5Mediocru adjectiv m. (silabe -di-o-cru), plural mediocri, f. singular mediocra, plural mediocre
6Mediocru -a (-i, -e) 1) Care se afla intre doua parti extreme sau intre doua lucruri de aceeasi natura. Pasiune -a. 2) Care este insuficient (in cantitate sau calitate); lipsit de valoare cantitativa sau calitativa. Salariu -.
Hrana -a. 3) (despre persoane sau despre manifestarile lor) Care manifesta insuficienta intelectuala; marginit; limitat; redus. Elev -.
Capacitate -a. [Silabe: -di-o-] /<fr. mediocre
Hrana -a. 3) (despre persoane sau despre manifestarile lor) Care manifesta insuficienta intelectuala; marginit; limitat; redus. Elev -.
Capacitate -a. [Silabe: -di-o-] /<fr. mediocre
7Mediocru, -ă adjectiv
1. Comun, obisnuit; mijlociu.
2. Fara stralucire, fara valoare, fara spirit. [Pronume -di-o-. / < franceza mediocre, conform limba latina mediocris].
1. Comun, obisnuit; mijlociu.
2. Fara stralucire, fara valoare, fara spirit. [Pronume -di-o-. / < franceza mediocre, conform limba latina mediocris].