Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Mei

1 * Cuvantul cu diacritice: mei
Cuvantul fara diacritice: mei

Definitie: MEI substantiv 1. Substantiv masculin Plantă erbacee din familia gramineelor, cu inflorescența ramificată și cu flori albe-gălbui, folosită ca nutreț pentru vite; părâng, păsat (Panicum miliaceum); p. restr. semințele acestei plante, folosite în trecut pentru hrana oamenilor, azi mai ales ca hrană pentru vite și păsări. ♢ Mei mărunt (sau păsăresc) = varietate de mei ale cărei flori sunt dispuse în spiculețe care formează o inflorescență compusă; meișor (Panicum capillare). ♦ Compuse: mei-păsăresc = plantă cu frunze în formă de lance și cu fructele ca niște boabe mici, alburii și foarte lucitoare (Lithospermum officinale); mei-păsăresc (sau -nebun) = mohor; mei-tătăresc = mătură (2 a); mei-pădureț = meișor; mei-lung sau meiul-canarilor = iarba-cănărașului. 2. Substantiv neutru: Meiște. – Limba Latina milium.

2 * Cuvantul cu diacritice: mei
Cuvantul fara diacritice: mei

Definitie: MEI substantiv (BOTANICA) 1. (Panicum miliaceum) (regional) părâng, păsat, (Mold. și Transilvania) mălai. 2. (regional) păsat. (Dă - la păsări.) 3. mei-păsăresc = a) (Litho-spermum officinale) (regional) mărgelușă, (învechit) mălăcel; b) (Setaria verticillata) dughie, mohor, (regional) bursoacă.

3 * Cuvantul cu diacritice: mei
Cuvantul fara diacritice: mei

Definitie: mei (planta) substantiv masculin

4 * Cuvantul cu diacritice: mei
Cuvantul fara diacritice: mei

Definitie: mei (meiște) substantiv neutru, plural meiuri

5 * Cuvantul cu diacritice: mei -
Cuvantul fara diacritice: mei

Definitie: MEI - m. 1) Plantă erbacee furajeră din familia gramineelor, cu semințe mici, ovale, care se folosesc în alimentație. 2) Semințele acestei plante folosite ca hrană pentru vite și păsări. limba latina milium

6 * Cuvantul cu diacritice: méi méiuri
Cuvantul fara diacritice: mei

Definitie: mei (meiuri), substantiv neutru – O anumită graminee (Panicum miliaceum). – Varianta meiu. mR. mel’u, megl., istr. mel’. Limba Latina mĭlium (Pușcariu 1056; Candrea-Dens., 1079; REW 5572), conform limba albaneza mel (Meyer 263; Philippide, II, 648), limba italiana miglio, prov. meilh, franceza mil(let), cat. mill, sp. mijo, port. milho. – Derivat meiat, substantiv neutru (căderea florii la vița de vie), al cărui semantism nu este clar; meișor, substantiv masculin (plante, Panicum capilare, Panicum sanguinale, Milium effusum); meiște, substantiv feminin (cultură de mei).