Definitie Memorie - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Memorie substantiv feminin
1. capacitate a creierului omenesc de a retine, recunoaste si reproduce ceea ce si-a insusit anterior.
2. amintire. ♢ amintire pastrata de posteritate pentru oamenii ilustri.
3. parte componenta a unui sistem electronic de calcul in care se memoreaza informatiile; memorator (2). (< lat., limba italiana memoria)

Varianta definitie 2: Memorie, memorii, substantiv feminin
1. Proces psihic care consta in intiparirea, recunoasterea si reproducerea senzatiilor, sentimentelor, miscarilor, cunostintelor etcetera din trecut. ♦ Minte (considerata ca sediu al procesului de memorare). ♢ Locutiune adverb Din memorie = din aducere-aminte, pe de rost.
2. Pastrare in amintire, reprezentare mintala, aducere-aminte, amintire. ♦ Amintire pe care posteritatea o pastreaza oamenilor ilustri sau evenimentelor de seama. ♢ Expresie În memoria cuiva (sau a ceva) = in amintirea..., spre aducere-aminte; ca omagiu.
3. Parte a calculatorului electronic in care se inregistreaza instructiunile, cuvintele, valorile numerice etcetera dupa o codificare prealabila; memorator (2). – Din lat., limba italiana Memoria, franceza Memoire.

Varianta definitie 3: Memorie substantiv
1. (popular) tinere de minte, (figurativ) cap. (Are o - fantastica.)
2. (TEHNICA) memorator. (- la computer.)
3. verifica cuvantul: amintire.
4. amintire, (invechit) pamente. (Au ciocnit in - lui.)

Varianta definitie 4: Memorie substantiv feminin (silabe -ri-e), art. memoria (silabe -ri-a), g.-d. art. memoriei; plural memorii, art. memoriile (silabe -ri-i-)

Varianta definitie 5: Memorie -i f. 1) Facultate a creierului care permite conservarea, recunoasterea si reproducerea in constiinta a experientei din trecut (fapte, evenimente, senzatii, sentimente, impresii, cunostinte). 2) Reprezentare mintala; pastrare in amintire; aducere-aminte. 3) Minte considerata ca fiind locul procesului de memorare. 4) Amintire despre oamenii celebri si despre evenimentele marcante din trecut, pastrata de posteritate. [G.-D. Memoriei; Sil. -ri-e] /<lat., limba italiana memoria, franceza memoire

Varianta definitie 6: Memorie substantiv feminin
1. Proprietate a creierului omenesc de a retine, recunoaste si reproduce ceea ce si-a insusit in trecut; facultate intelectuala datorita careia se retin datele si cunostintele capatate.
2. Amintire.
3. Amintire pastrata de posteritate pentru oamenii ilustri.
4. Parte componenta a unui ansamblu electronic de calcul in care se pot memora informatiile necesare calculului; memorator. [Genitiv -iei. / < limba latina memoria, conform limba italiana memoria, franceza memoire].

Varianta definitie 7: Memorie (memorii), substantiv feminin – Ținere de minte.
Limba Latina memoria (secolul XIX). – Derivat memoriu, substantiv neutru (cerere, petitie; dare de seama, disertatie), din franceza memoire; memorabil, adjectiv , din franceza memorable; memorandum, substantiv neutru, din franceza memorandum; memorial, substantiv neutru (memorii; jurnal); memorialist, substantiv masculin (autor de memorii), din franceza memorialiste; memoriza, verb (a retine, a fixa in memorie);
comemora, verb, din franceza commemorer; imemorial, adjectiv , din franceza immemorial.