Mercantil -ă
Definitie, sens si explicatie
1Mercantil, -ă adjectiv
1. referitor la comert, negustoresc, comercial.
2. preocupat exclusiv de castig. ♢ (despre sentimente) bazat pe interese materiale. (< franceza mercantile)
1. referitor la comert, negustoresc, comercial.
2. preocupat exclusiv de castig. ♢ (despre sentimente) bazat pe interese materiale. (< franceza mercantile)
2Mercantil, -ă, mercantili, -e, adjectiv (Livresc)
1. Comercial, negustoresc.
2. (Peior.) Care se preocupa numai de castigul material, care urmareste in orice imprejurare sa profite; interesat, materialist. ♦ (Despre sentimente) Bazat pe interese materiale. – Din franceza Mercantile.
1. Comercial, negustoresc.
2. (Peior.) Care se preocupa numai de castigul material, care urmareste in orice imprejurare sa profite; interesat, materialist. ♦ (Despre sentimente) Bazat pe interese materiale. – Din franceza Mercantile.
3Mercantil adjectiv verifica cuvantul: comercial, interesat, materialist, negustoresc.
4Mercantil adjectiv m., plural mercantili; f. singular mercantila, plural mercantile
5Mercantil -a (-i, -e) 1) rar Care tine de negustorie; propriu negustoriei; negustoresc; comercial. 2) Care urmareste (numai) obtinerea castigului material; fondat pe interese materiale; preocupat de interese materiale. 3) (despre sentimente) Care este bazat pe interese de capatuire. /<fr. mercantile
6Mercantil, -ă adjectiv Referitor la comert, negustoresc, comercial. ♦ (Ironic) Preocupat exclusiv de castig; interesat. [< franceza mercantile, conform limba latina mercari – a face comert].