Varianta definitie 2: Mic antonim: colosal, inalt, mare
Varianta definitie 8: Mic (mica), adjectiv –
1. (Înv.) Putin, redus: Bogdan Voda domni mica vreme (Dosoftei). –
2. De marime redusa. –
3. De ani putini. –
4. (Argou) Moneda de 20 de lei. –
5. (Familiar, Bucuresti) Specialitate de carne la gratar. – Mr. ńic, mic, megl., istr. mic.
Probabil origine expresiva, dar anterior rom.
Trebuie sa se porneasca de la un limba latina *miccus, conform pic si limba latina mica, limba greaca (veche) doric μιϰός, limba italiana miccino, sicil. nicu, calabr. miccu.
Pentru a explica limba latina *miccus, se pleaca de obicei, fie de la limba greaca (veche) μιϰ(ρ)ός (Cipariu, Elemente, 128; Densusianu, Hlr., 201; Koerting 6147; Puscariu 1067; Candrea-Dens., 1092; REW 5559; Pascu, I, 133; Rohlfs, EWUG, 1382; Rosetti, II, 68), fie de la limba latina mῑca (Diez, I, 126; Koerting 5279; Gougenheim, Rom., LXIX, 97-101).
Mai sigur pare sa fie ca toate aceste cuvinte duc catre aceeasi sursa expresiva.
Conform: mica, nitel.
Derivat micsor, adjectiv ; micsora, verb (a reduce, a face mai mic); micsorime, substantiv feminin (micime); micusor, adjectiv (mititel); micutel (var. mitutel), adjectiv (Banat, Trans., mic); mititel, adjectiv (mic; substantiv masculin, specialitate de carne la gratar), forma asimilata din varianta anterioara (dupa Dacor, I, 326, de la un dim. *micicel; dupa Candrea, de la *michitel); mititica, substantiv feminin (fetita, copilita; Arg., inchisoare); miciculat, adjectiv (Banat, micsorat, redus), cu finala expresiva; micime, substantiv feminin (meschinarie, fleac); Michiduta, substantiv masculin (nume popular pentru diavol). – De la micut provine limba neogreaca: μιϰούτσο (Danguitsis 154).
litere.