Minuna
Definitie, sens si explicatie
1Minuna, minunez, verb I. Reflexiv si tranz.
A ramane sau a face pe cineva sa ramana uluit, uimit, surprins. ♦ Reflexiv A-si manifesta mirarea, admiratia, surpriza; a se mira mult. – Din Minune.
A ramane sau a face pe cineva sa ramana uluit, uimit, surprins. ♦ Reflexiv A-si manifesta mirarea, admiratia, surpriza; a se mira mult. – Din Minune.
2Minuna verb
1. a se cruci, a se uimi, a se ului, (popular) a se incruci, (regional) a se ugni, (Transilvania si Banat) a se pocozi, (invechit) a se ciudi, a se divi. (Se - de ce aude.)
2. verifica cuvantul: uimi.
3. verifica cuvantul: extazia.
1. a se cruci, a se uimi, a se ului, (popular) a se incruci, (regional) a se ugni, (Transilvania si Banat) a se pocozi, (invechit) a se ciudi, a se divi. (Se - de ce aude.)
2. verifica cuvantul: uimi.
3. verifica cuvantul: extazia.
3Minuna verb, indicativ prezent 1 singular minunez, 3 singular si plural minuneaza
4A minuna -ez tranzitiv A impresiona prin ceva neprevazut; a surprinde; a uimi; a mira. - lumea. /Din minune
5A se minuna ma -ez intranzitiv A fi cuprins de admiratie; a ramane profund impresionat; a se uimi; a se mira. /Din minune