Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Moarte

1 * Cuvantul cu diacritice: moárte
Cuvantul fara diacritice: moarte

Definitie: MOARTE, morți, substantiv feminin 1. Încetare a vieții, oprire a tuturor funcțiilor vitale, sfârșitul vieții; răposare; deces. ♢ Locutiune adjectiv Fără (de) moarte = a) veșnic, nemuritor; b) (despre obiecte) foarte durabil, foarte trainic. ♢ De moarte = a) loc. adjectiv și adverb moral; b) loc. adjectiv (în textele bisericești; despre păcate, greșeli) care atrage osânda veșnică; c) loc, adjectiv și adverb figurativ grozav, cumplit, teribil. ♢ Locutiune verb A face moarte de om = a omorî, a ucide. A-și face moarte (singur sau cu mâna lui) = a se sinucide, a se omorî. ♢ Expresie Pe viață și pe moarte = a) din toate puterile, cu înverșunare, punându-si viața în joc; b) pentru totdeauna. (A fi ori a se afla) pe patul de moarte sau pe patul morții = (a fi) în agonie. Între viață și moarte = în agonie, aproape de moarte. Ca de frica morții = înfrigurat, febril. Cu moartea în suflet = extrem de mâhnit, de îndurerat; desperat, deznădăjduit. A se da de ceasul morții = a depune eforturi desperate; a se frământa, a se neliniști extrem de mult. A da moartea în ceva = a muri în număr foarte mare. A azvârli (sau a băga) moartea-n țigani = a) a învinui pe nedrept pe cineva, a da vina pe alții; b) a lansa o idee, un proiect fără finalitate, care provoacă doar confuzie, derută. A da mâna cu moartea sau a vedea moartea cu ochii = a trece printr-o mare primejdie. (A fi) uitat de moarte = (a fi) foarte bătrân. A nu avea (sau a nu cunoaște) moarte = (despre obiecte) a fi foarte durabil. ♦ (Jur.) Moarte declarată = situație juridică creată unei persoane dispărute în împrejurări care fac să se prezume moartea sa fizică. Moarte fizică = moarte constatată prin act de deces. ♦ Figurativ Dispariție, pieire. 2. Omor, ucidere; crimă, asasinat; prin extensiune măcel, masacru. ♢ Expresie (Familiar) Moarte de om = mare înghesuială, îmbulzeală. ♦ Pedeapsă capitală; execuție. Expresie La moarte formulă cu care se cerea pedeapsa capitală pentru un vinovat. 3. (Înv. și popular) Mortalitate provocată de un flagel; prin extensiune molimă, epidemie. 4. Ceea ce pricinuiește sau se crede că pricinuiește moarte (1). ♢ Expresie Moartea mea (sau ta, lui etcetera) e... sau e moartea mea (ori ta, lui etcetera), se spune pentru a arăta că un anumit lucru place cuiva în mod deosebit. 5. Compuse: moartea-puricelui = plantă erbacee din familia compozitelor, cu tulpină dreaptă, ramificată, păroasă, cu flori gălbui, dispuse în capitule (Inula conya); (Med. vet.; reg.) moartea-găinilor = cobe. – Limba Latina mors, tis.

2 * Cuvantul cu diacritice: moarte
Cuvantul fara diacritice: moarte

Definitie: Moarte antonim: înviere, naștere, nemurire, reînviere, viață, nemoarte

3 * Cuvantul cu diacritice: moárte
Cuvantul fara diacritice: moarte

Definitie: MOARTE substantiv verifica cuvantul: dispariție, epidemie, molimă, mortalitate.

4 * Cuvantul cu diacritice: moárte
Cuvantul fara diacritice: moarte

Definitie: MOARTE substantiv 1. decedare, deces, dispariție, pieire, prăpădire, răposare, sfârșit, stingere, sucombare, (livresc) exitus, extincție, repauzare, (mai ales în limbajul bisericesc) repaus, (învechit și popular) săvârșire, (popular) pierzanie, pierzare, (regional) pieiște, topenie, (învechit) petrecanie, petrecere, pierdere, piericiune, prăpăditură, pristăvire, săvârșenie, săvârșit, scădere, sconcenie, (ir.) crăpare, (argotic) mierleală, mierlire, verdeș. (- unei persoane.) 2. (figurativ) mormânt, somnul de veci. (Acolo și-a găsit -.) 3. moarte aparentă verifica cuvantul: letargie. 4. verifica cuvantul: crimă.

5 * Cuvantul cu diacritice: moárte
Cuvantul fara diacritice: moarte

Definitie: moarte substantiv feminin, g.-d. art. morții; plural morți

6 * Cuvantul cu diacritice: moárte morți
Cuvantul fara diacritice: moarte

Definitie: MOARTE morți f. 1) Oprire definitivă a tuturor funcțiilor vitale ale unui organism; încetare, stingere din viață; deces. ♢ - biologică încetare a tuturor proceselor vitale, care duce la pieirea organismului ca sistem biologic. - aparentă letargie. - clinică (sau relativă) prima fază a decesului, constând în încetarea activității cardiace și a respirației, în care reanimarea este încă posibilă. Pe viață și pe - a) din toate puterile; b) cu riscul vieții. A fi bolnav de - (sau a se zbate de -, a se afla între viață și -, a fi pe patul de - sau a fi pe patul morții, a trage de -, a fi în gura morții) a fi grav bolnav. A da mâna cu -ea (sau a vedea -ea cu ochii) a se afla într-o situație foarte periculoasă. A muri de - bună a muri de bătrânețe. Viață fără (de) - viață veșnică, nemuritoare. A fi uitat de - a fi foarte bătrân. 2) Lipsire de viață (premeditat sau din întâmplare); omor; ucidere. ♢ A face - de om a comite o crimă. 3) Fapt care duce la încetarea din viață. 4) Mortalitate cauzată de un dezastru. ♢ Asta e -ea mea (ta, lui etcetera) a) asta e preferința (sau slăbiciunea) mea (ta, lui etcetera); b) acesta este lucrul cel mai nesuferit pentru cineva. 5) jur. Pedeapsă capitală; execuție. 6) Făptură groaznică reprezentând un schelet cu o coasă, care seceră viețile omenești. ♢ Bun să-l trimiți după - se spune despre o persoană, care, fiind trimisă undeva, este așteptată prea mult. 7): -ea-puricelui plantă erbacee, din familia compozeelor cu tulpina și frunzele păroase și cu flori galbene. [G.-D. morții] limba latina mors, -tis

7 * Cuvantul cu diacritice: moárte -órți
Cuvantul fara diacritice: moarte

Definitie: moarte (-orți), substantiv feminin – 1. Sfîrșit, deces. – 2. Omucid, omor. – Mr. moarte, megl. moarti. Limba Latina mortem (Pușcariu 1104; Candrea-Dens., 1175; REW 5688), conform limba albaneza mortë (Philippide, II, 648), limba italiana, port. morte, franceza, cat. mort, sp. muerte. – Conform: mort, muri. – Derivat neol. mortal, adjectiv , din franceza mortal; mortalitate, substantiv feminin, din franceza mortalite; inmortalitate, s.f, din franceza immortalite; mortifica, verb, din franceza mortifier; mortificați(un)e, substantiv feminin, din franceza mortification; mortuar, adjectiv , din franceza mortuaire.

8 * Cuvantul cu diacritice: moárte mórți
Cuvantul fara diacritice: moarte

Definitie: moarte (morți), substantiv feminin – 1. Sfîrșit, deces. – 2. Omucid, omor. – Mr. moarte, megl. moarti. Limba Latina mortem (Pușcariu 1104; Candrea-Dens., 1175; REW 5688), conform limba albaneza mortë (Philippide, II, 648), limba italiana, port. morte, franceza, cat. mort, sp. muerte. – Conform: mort, muri. – Derivat neol. mortal, adjectiv , din franceza mortal; mortalitate, substantiv feminin, din franceza mortalite; inmortalitate, s.f, din franceza immortalite; mortifica, verb, din franceza mortifier; mortificați(un)e, substantiv feminin, din franceza mortification; mortuar, adjectiv , din franceza mortuaire.