Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Mocăi

1 * Cuvantul cu diacritice: mocăí
Cuvantul fara diacritice: mocai

Definitie: MOCĂI, mocăi, verb IV. Intranzitiv și reflexiv (Pop. și familiar) 1. A lucra încet, fără spor; a (se) moșmondi, a (se) mocoși. 2. A pierde vremea cu nimicuri; a tândăli. [Prez. indicativ și: mocăiesc] – Etimologie necunoscuta Conform: m o a c ă.

2 * Cuvantul cu diacritice: a se mocăi
Cuvantul fara diacritice: mocai

Definitie: A se mocăi antonim: a se grăbi, a se pripi

3 * Cuvantul cu diacritice: mocăí
Cuvantul fara diacritice: mocai

Definitie: MOCĂI verb verifica cuvantul: ațipi, dormita, mocni, moțăi, picoti, piroti.

4 * Cuvantul cu diacritice: mocăí
Cuvantul fara diacritice: mocai

Definitie: MOCĂI verb a migăli, a (se) mocoși, a (se) moșmondi, a (se) moșmoni, a (se) ticăi, (popular) a tândăli, (regional) a migoroși, a moșinci, a moșoi, a moșorogi, a motroși, a mușina, (prin Transilvania) a se mighiti, a (se) moșogăi, (familiar) a moși. (Ce tot - acolo?)

5 * Cuvantul cu diacritice: mocăí
Cuvantul fara diacritice: mocai

Definitie: mocăi verb, indicativ prezent 1 singular mocăi/mocăiesc, 3 singular și plural mocăie/mocăiește, imperfect 3 singular mocăia; conjunctie: prezent 3 singular și plural mocăie/mocăiască; ger. mocăind

6 * Cuvantul cu diacritice: a se mocăi mă mócăi
Cuvantul fara diacritice: mocai

Definitie: A SE MOCĂI mă mocăi intranzitiv pop1) A lucra încet și fără spor; a migăli; a se mocoși; a bichiri. 2) A pierde timpul în zadar. /Origine necunoscuta

7 * Cuvantul cu diacritice: mocăí -ăésc mocăít
Cuvantul fara diacritice: mocai

Definitie: mocăi (-ăesc, mocăit), verb – 1. A da din cap. – 2. A munci din greu. – 3. A lucra încet și fără spor. – Varianta mogăi. Creație expresivă, pornind de la rădăcina moc-, conform moacă. – Derivat mocoși, verb (a se speti; a munci fără spor), cu sufix expresiv -și (după Tiktin, legat de limba slava (veche) mąka, conform muncă; după Bogrea, Dacor., IV, 834, din rut. Makoša „zeița odihnei”); morcoși, verb (Trans., a pune buceaua la butucul roții), cu r epentetic; morcoașe, substantiv feminin (Trans., bucea); morcoti, verb (învechit, a bolborosi), conform Iordan, BF, 194 (după Tiktin, din pol. markotač; după Candrea, din rut. morkotati; după Scriban, din rut. morkotiti); mogoroji (var. mogorogi), verb (a căra; a bolborosi, a mormăi), pe care Cihac, II, 516 îl pune în legătură cu mag. mocorogni „a se bîlbîi” și Scriban cu mag. megmorogni „a grohăi”; mogorog, substantiv masculin (Mold., persoană nemulțumită); morocăni, verb (a bombăni, a dojeni), pe care Cihac, II, 516 îl lega de mag. morgolodni, Tiktin cu limba slava (veche) mrŭknąti „a întuneca” și Scriban cu mag. morogni; morocăneală, substantiv feminin (bombănit); morocănos, adjectiv (nemulțumit; ursuz, posac); modoși, verb (Banat, a lenevi).