Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Mod

1 * Cuvantul cu diacritice: mod
Cuvantul fara diacritice: mod

Definitie: MOD substantiv neutru 1. fel, chip, manieră; procedeu, metodă. o (ec.) - de producție = modul istoricește determinat în care oamenii produc bunurile materiale necesare existenței și dezvoltării societății; - de viață = conținutul și formele specifice de satisfacere a nevoilor materiale și spirituale ale unei societăți. 2. categorie gramaticală specifică verbului, care exprimă aprecierea vorbitorului față de acțiune. ♢ (despre părți de vorbire, propoziții sau părți de propoziții) de - = care are sensul, funcția de a arăta modul. 3. (muz.) structura unei game determinată de raportul de intervale dintre sunetele componente. 4. (log.) - silogistic = forma concretă pe care o iau figurile silogismului în funcție de calitatea și cantitatea judecăților componente. (< franceza mode, limba italiana modo, limba latina modus)

2 * Cuvantul cu diacritice: mod
Cuvantul fara diacritice: mod

Definitie: MOD, moduri, substantiv neutru 1. Fel de a fi, de a se manifesta al cuiva sau a ceva; fel în care se efectuează ceva; cale, procedeu, metodă. ♢ (Ec. pol.) Mod de producție = fel istoricește determinat în care oamenii produc bunurile necesare existenței lor caracterizând o orânduire socială și determinând-o din punct de vedere istoric. ♦ (Gram.; în sintagmele) Adverb de mod = adverb care arată felul cum apare acțiunea, starea sau însușirea exprimată de un verb. Complement circumstanțial de mod = complement circumstanțial care arată cum sau în ce măsură se desfășoară sau apare la un moment dat o acțiune, o stare sau o însușire. Propoziție circumstanțială de mod = propoziție care arată felul cum se desfășoară acțiunea din regentă sau cum se înfățișează o calitate din regentă. 2. Categorie gramaticală specifică verbului, prin care se exprimă felul cum prezintă vorbitorul acțiunea; fiecare dintre formele flexionare ale verbului prin care se exprimă această categorie. 3. Caracterul unei succesiuni de sunete care alcătuiesc o piesă muzicală, determinat de o anumită ordine și natură a intervalelor componente și de o anumită funcție a diferitelor sunete față de sunetul fundamental. – Din limba latina modus, limba italiana modo.

3 * Cuvantul cu diacritice: mod
Cuvantul fara diacritice: mod

Definitie: MOD substantiv 1. cale, chip, fel, formă, manieră, metodă, mijloc, modalitate, posibilitate, procedare, procedeu, procedură, putință, sistem, (regional) cap, modru, (învechit) manoperă, marșă, mediu, mijlocire. (Alt - de a rezolva o problemă.) 2. verifica cuvantul: stil. 3. verifica cuvantul: regim. 4. verifica cuvantul: sens. 5. verifica cuvantul: fel. 6. verifica cuvantul: tip.

4 * Cuvantul cu diacritice: mod
Cuvantul fara diacritice: mod

Definitie: mod substantiv neutru, plural moduri

5 * Cuvantul cu diacritice: mod -uri
Cuvantul fara diacritice: mod

Definitie: MOD -uri n. 1) Formă particulară de a fi; chip; fel. 2) Mijloc de a acționa în vederea realizării unui scop; manieră; procedeu; modalitate. 3) gram. Categorie a verbului prin care se exprimă atitudinea subiectului față de acțiune. 4) muz. Structură a unei game determinată de succesiunile intervalelor dintre sunetele componente. limba latina modus, franceza mode

6 * Cuvantul cu diacritice: mod
Cuvantul fara diacritice: mod

Definitie: MOD substantiv neutru 1. Fel, chip, manieră; procedeu, metodă. ♦ Mod de producție = modul istoricește determinat în care oamenii produc și obțin bunurile materiale necesare existenței și dezvoltării societății și care reprezintă unitatea dintre forțele de producție și relațiile de producție. 2. (Gram.) Formă verbală care exprimă felul în care vorbitorul vede sau socotește acțiunea verbului. ♦ (Despre părți de vorbire, propoziții sau părți de propoziții) De mod = care are sensul sau funcția de a arăta modul. 3. (Muzica) Structura unei game determinată de raportul de intervale dintre sunetele componente. 4. (Log.) Mod silogistic = forma concretă pe care o iau figurile silogismului în funcție de calitatea și de cantitatea judecăților componente. [Conform: franceza mode, limba italiana modo, limba latina modus].

7 * Cuvantul cu diacritice: mod móduri
Cuvantul fara diacritice: mod

Definitie: mod (moduri), substantiv neutru – Fel, manieră. Limba Latina modus (secolul XVII). Apare pentru prima oară la Radu Greceanu. Este dubletul lui modru, substantiv neutru (Trans., mod), din mag. modus, modor, modra (Cihac, II, 516; Tiktin; Candrea; Scriban; der. din limba latina modulus sugerată de Philippide, Principii, 49 și 148 e improbabilă). Derivat modă (mr. modă), substantiv feminin, din franceza mode, sau limba italiana moda, conform limba neogreaca: μοδα, limba turca:, bulgara moda; modalitate, substantiv feminin, din franceza modalite; model, substantiv neutru, din franceza modele; modela, verb (a forma), din franceza modeler; modelaj, substantiv neutru, din franceza modelage; modera, verb (a tempera), din franceza moderer; moderator, adjectiv , din franceza moderateur; moderați(un)e, substantiv feminin, din franceza moderation; modest, adjectiv , din franceza modeste; modestie, substantiv feminin, din franceza modestie; modic, adjectiv , din franceza modique; modicitate, substantiv feminin, din franceza modicite; modifica, verb, din limba latina modificare (secolul XIX); modificați(un)e, substantiv feminin, din franceza modification; modistă, substantiv feminin (femeie care confecționează pălării de damă).