Monarhie
Definitie, sens si explicatie
1Monarhie substantiv feminin
1. forma de guvernare in care puterea suprema in stat apartine monarhului si se transmite ereditar.
2. stat monarhic. (< limba neogreaca: monarhia, limba latina mo-narchia, limba germana Monarchie, franceza monarchie)
1. forma de guvernare in care puterea suprema in stat apartine monarhului si se transmite ereditar.
2. stat monarhic. (< limba neogreaca: monarhia, limba latina mo-narchia, limba germana Monarchie, franceza monarchie)
2Monarhie, monarhii, substantiv feminin
1. Forma de guvernamant in care puterea suprema apartine unei singure persoane (rege, imparat, tar, sah etcetera) si se transmite de obicei ereditar. ♢ Monarhie absoluta = forma de conducere a statului bazata pe puterea nelimitata a monarhului.
Monarhie constitutionala = forma de conducere a statului monarhic in care prerogativele monarhului sunt limitate prin constitutie.
2. Stat care are ca forma de guvernamant monarhia. (1) – Din limba neogreaca: Monarhia, limba latina Monarchia, limba germana Monarchie, franceza Monarchie.
1. Forma de guvernamant in care puterea suprema apartine unei singure persoane (rege, imparat, tar, sah etcetera) si se transmite de obicei ereditar. ♢ Monarhie absoluta = forma de conducere a statului bazata pe puterea nelimitata a monarhului.
Monarhie constitutionala = forma de conducere a statului monarhic in care prerogativele monarhului sunt limitate prin constitutie.
2. Stat care are ca forma de guvernamant monarhia. (1) – Din limba neogreaca: Monarhia, limba latina Monarchia, limba germana Monarchie, franceza Monarchie.
3Monarhie substantiv (Pol.)
1. (figurativ) coroana. (- Suediei.)
2. regat, (invechit) craie, craime. (Republica si -.)
3. regalitate. (- a fost abolita in ...)
1. (figurativ) coroana. (- Suediei.)
2. regat, (invechit) craie, craime. (Republica si -.)
3. regalitate. (- a fost abolita in ...)
4Monarhie substantiv feminin, art. monarhia, g.-d. art. monarhiei; plural monarhii, art. monarhiile
5Monarhie -i f. 1) Forma de guvernamant in care puterea politica suprema apartine unui monarh; regalitate; regalism. 2) Stat guvernat de un monarh; regat. /<ngr. monarhia, limba latina monarchia, limba germana Monarchie, franceza monarchie
6Monarhie substantiv feminin Forma de guvernamant in care puterea suprema in stat apartine monarhului si se transmite ereditar.
Verifica cuvantul: Regat. ♦ Stat cu o astfel de forma de guvernamant. [Genitiv -iei. / < lat., limba greaca (veche) monarchia < limba greaca (veche) monos – singur, arche – conducere].
Verifica cuvantul: Regat. ♦ Stat cu o astfel de forma de guvernamant. [Genitiv -iei. / < lat., limba greaca (veche) monarchia < limba greaca (veche) monos – singur, arche – conducere].