Monomembru, -ă adjectiv cu un singur membru. (despre propoziții) formată dintr-un singur cuvânt. (< franceză monomembre)
2 definiții din 2 dicționare
Monomembru, -ă adjectiv cu un singur membru.
(< franceză monomembre)
MDN – marele dicționar de neologisme
Monomembru adjectiv masculin, plural monomembri; feminin singular monomembră, plural monomembre
DOOM – dicționarul ortografic
Adjectivul „monomembru” are la feminin forma „monomembră”, iar la plural „monomembri” (masculin) și „monomembre” (feminin).
| Singular | Plural |
|---|---|
| Masculin, nearticulat | |
| monomembru | monomembri |
| Masculin, articulat | |
| monomembrul | monomembrii |
| Masculin, genitiv-dativ articulat | |
| monomembrului | monomembrilor |
| Feminin, nearticulat | |
| monomembră | monomembre |
| Feminin, genitiv-dativ nearticulat | |
| monomembre | monomembre |
| Feminin, articulat | |
| monomembra | monomembrele |
| Feminin, genitiv-dativ articulat | |
| monomembrei | monomembrelor |
