Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Muzică

1 * Cuvantul cu diacritice: múzică
Cuvantul fara diacritice: muzica

Definitie: MUZICĂ, (4) muzici, substantiv feminin 1. Arta de a exprima sentimente și idei cu ajutorul sunetelor combinate într-o manieră specifică. 2. Știință a sunetelor considerate sub raportul melodiei, al ritmului și al armoniei. 3. (Adesea figurativ) Creație componistică, melodie, cântec; prin extensiune executare sau audiere a unei compoziții muzicale. ♢ Expresie (Familiar) A-i face (cuiva) muzică = a-i face (cuiva) gălăgie, scandal. 4. Orchestră. ♢ Muzică militară = fanfară. Muzica sferelor = pretinse sunete bizare emise de vânturile solare și de pulsațiile corpurilor planetelor; cântecul planetelor. – Din lat., limba italiana musica, franceza musique, limba germana Musik.

2 * Cuvantul cu diacritice: múzică
Cuvantul fara diacritice: muzica

Definitie: MUZICĂ substantiv verifica cuvantul: acordeon, orchestră.

3 * Cuvantul cu diacritice: múzică
Cuvantul fara diacritice: muzica

Definitie: MUZICĂ substantiv 1. verifica cuvantul: cântec. 2. muzică serială verifica cuvantul: serialism. 3. (MUZICA) cântare. (- se aude până departe.) 4. verifica cuvantul: fanfară.

4 * Cuvantul cu diacritice: múzică
Cuvantul fara diacritice: muzica

Definitie: muzică substantiv feminin, g.-d. art. muzicii; (orchestre) plural muzici

5 * Cuvantul cu diacritice: múzică -ci
Cuvantul fara diacritice: muzica

Definitie: MUZICĂ -ci f. 1) Arta care exprimă sentimente, idei, stări psihice în imagini artistice sonore. ♢ - vocală muzică interpretată cu vocea (de către un cântăreț, un ansamblu sau de către un cor). - instrumentală muzică executată la instrumente, fără participarea vocilor omenești. 2) Creație muzicală; melos. 3) Știința sunetelor considerate sub raportul melodiei, ritmului și armoniei. 4) fig. Îmbinare melodioasă a sunetelor vorbirii în cadrul unei opere literare. -ca din versul lui Eminescu. 5): - militară fanfară (militară). [G.-D. muzicii] lat., limba italiana musica, franceza musique, limba germana Musik

6 * Cuvantul cu diacritice: múzică
Cuvantul fara diacritice: muzica

Definitie: MUZICĂ substantiv feminin 1. Arta de a îmbina în mod armonios sunete pentru a exprima idei, sentimente. 2. Știința sunetelor considerate sub raportul melodiei, ritmului și armoniei. 3. Operă, bucată muzicală, melodie; (prin extensiune) totalitatea operelor muzicale. 4. Formație instrumentală; orchestră. ♢ Muzică militară = fanfară; (familiar) a-i face (cuiva) muzică = a-i face (cuiva) gălăgie, scandal. [Varianta musică substantiv feminin / < lat., limba italiana musica, franceza musique < limba greaca (veche) mousike – arta poeziei și a cântecului].

7 * Cuvantul cu diacritice: múzică
Cuvantul fara diacritice: muzica

Definitie: MUZICĂ substantiv feminin 1. artă care exprimă cu ajutorul sunetelor sentimente și atitudini. o ă sferelor = pretinse sunete bizare emise de vânturile solare și de pulsațiile corpurilor planetelor. 2. știința sunetelor considerate sub raportul melodiei, ritmului și armoniei. 3. operă, bucată muzicală, melodie; (prin extensiune) totalitatea operelor muzicale. o - ușoară = muzică cu caracter distractiv, adesea în ritmuri de dans. 4. formație instrumentală; orchestră. o - militară = fanfară; (familiar) a-i face (cuiva) - = a-i face (cuiva) scandal. (< lat., limba italiana musica, franceza musique, limba germana Musik)

8 * Cuvantul cu diacritice: múzică múzici
Cuvantul fara diacritice: muzica

Definitie: muzică (muzici), substantiv feminin – 1. Creație artistică cu ajutorul sunetelor. – 2. Muzicuță, armonică. – 3. (Argou) Gură, plisc. – Mr. muzica. Franceza musique, și în mr. din limba italiana musica, conform limba turca:, bulgara muzika. Este dubletul lui musichie, substantiv feminin (muzică; muzică gregoriană), cuvant invechit, din mgr. μουσιϰή (Galdi 212), conform limba slava (veche) musikija. Ortografia musică (și der.) este cuvant invechit – Derivat muzic, substantiv masculin (învechit, muzician), din limba italiana musico; muzical, adjectiv , din franceza musical; muzicant, substantiv masculin, din limba germana Musikant; muzicesc, adjectiv (învechit, muzical); muzicuță, substantiv feminin (armonică; Arg., gură).