Definitie Mață - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: MẤȚĂ, mate, substantiv feminin
1. (Popular) Pisica; p. restr. puiul (de sex feminin al) pisicii. ♢ Expresie A prinde (pe cineva) cu mata in sac = a surprinde, a descoperi pe cineva care cauta sa insele, sa minta.
A umbla cu mata in sac = a umbla cu inselaciuni. (A fi) mata blanda = (a fi) prefacut, ipocrit, fatarnic.
Ca o mata plouata = A) abatut, descurajat, fara chef; B) rusinat, umilit.
A trai (sau a se intelege, a se avea etcetera cu cineva) ca mata cu soarecele (sau cu soarecii, cu cainele) = a fi in relatii foarte proaste cu cineva. (Regional) A se stupi ca matele = A) a fi in relatii foarte proaste cu cineva; B) a se certa, a se insulta.
A trage mata de coada = a fi stramtorat din punct de vedere material, a o duce greu, a fi sarac, nevoias.
A se uita ca mata in calendar = a nu pricepe nimic, a fi cu totul strain de o problema, de un subiect. (Regional) A rupe mata in doua = a fi voinic, energic, curajos.
2. (Depr.) Epitet dat unui animal sau unui om slab, prapadit, jigarit.
3. Nume dat unor obiecte, instrumente, dispozitive etcetera cu care se apuca, se prinde, se trage sau se fixeaza ceva. – Probabil formatie onomatopeica.
Conform: limba albaneza m i c a.

Varianta definitie 2: MÂȚĂ substantiv verifica cuvantul: ancora, cracana, patina, papadie, pirostrie, pisica, potang, tindeche.

Varianta definitie 3: Mata substantiv feminin, g.-d. art. matei; plural mate

Varianta definitie 4: MÂȚĂ -e f. 1) pop.
Mamifer carnivor de talie mica, cu blana neteda, cu ochi ageri (care vad si in intuneric), foarte sprinten, cu gheare ascutite retractile; pisica. ♢ A trai ca -a cu cainele a trai in dusmanie; a nu se impaca. A umbla cu -a in sac a se ocupa cu lucruri necinstite. -a blanda zgarie rau se spune despre oamenii in aparenta buni, cu infatisare inofensiva, dar cu fire plina de venin. A trage -a de coada a) a duce un trai greu; b) a-si indeplini obligatiile cu mare greutate, anevoios. - blanda om fatarnic. 2) Femela motanului si a unor animale salbatice (a jderului, rasului etcetera). 3) rar Obiect (unealta, instrument, dispozitiv) cu care se apuca, se trage sau se fixeaza ceva. /Onomat.

Varianta definitie 5: Mấta sf [At: ANON.
CAR. / Pl: mate / E: pbl fo cf alb mica] 1 (Pop) Pisica (Felis domestica). 2-3 (Prc) Pui (de sex feminin) al pisicii. 4 (Reg; ics) (De-a) mata oarba sau de-a mata Joc de copii Si: de-a baba oarba. 5 (Pop; ics) (De-a) mata si soarecele Joc de copii in care jucatorii sunt asezati in cerc, iar doi dintre ei, care indeplinesc rolul de mata, respectiv de soarece, se fugaresc in jurul cercului. 6 (Pop; ics) mata de vanzare Joc de copii la priveghiul mortului, in care unul dintre jucatori incearca, dupa un anumit sistem, sa vanda celorlalti o mata reprezentata printr-o lingura. 7 (Pop; ics) mata popii Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 8 (Fam; ie) A fi mata blanda A fi prefacut, ipocrit. 9 (Fam; ie) A fi (ca o) mata plouata (sau Uda) A fi fara chef, abatut. 10 (Îae) A fi rusinat, umilit. 11 (Reg; ie) (A cumpara sau A lua, a fi etcetera) Mata-n sac Se spune despre un lucru pe care nu-l poti cunoaste inainte de a intra in posesia lui. 12 (Fam; ie) A umbla (sau A prinde pe cineva) Cu mata-n sac A umbla sau a prinde pe cineva cu inselaciuni. 13 (Fam; ie) A trai (sau A se intelege etcetera) Ca mata cu soarecii (sau Cu soarecele ori Cu cainele) A fi in relatii foarte rele unii cu altii. 14 (Reg; ie) A se stupi ca matele A nu se intelege bine. 15 (Îae) A se certa mahalageste. 16 (Pop; ie) A fi invatat ca mata la lapte A fi rau invatat. 17 (Îae) A avea un obicei prost. 18 (Reg; ie) A pati cinstea matei la oala cu smantana A fi batut. 19 (Reg; ie) A se invarti ca mata in jurul oalei cu smantana A da tarcoale unui lucru sau unei fiinte care ii place. 20 (Reg; ie) A umbla ca mata pe langa laptele fierbinte A dori ceva de care se teme. 21 (Reg; ie) A se invarti ca mata pe langa blidul cu pasat A evita sa spuna adevarul. 22 (Reg; ie) A trai ca mata pe rogojina A o duce rau. 23 (Fam; ie) A trage mata de coada (sau reg., Pe rogojina) A o duce greu din cauza saraciei. 24 (Reg; ie) A nu avea nici mata la casa A fi foarte sarac. 25 (Reg; ie) A se uita ca mata la peste A privi cu lacomie. 26 (Fam; ie) A se uita (sau A se pricepe etcetera) Ca mata-n calendar A nu pricepe nimic. 27 (Reg; ie) Matura ca mata Se spune despre un om murdar care isi ascunde murdariile. 28 (Pfm; ie) A se spala ca mata A se spala superficial. 29 (Reg; ie) (Taci) sa nu te auda (sau Ca te aude) Mata Taci, ca spui minciuni pe care nimeni nu le crede nimeni. 30 (Îae) Baga de seama ce spui. 31 (Reg; ie) A calca in urme de mata stearpa A fi indragostit. 32 (Fam; ie) A rupe mata-n doua A fi voinic. 33 (Îae) A fi energic, hotarat. 34 (Îae) A fi vrednic. 35 (Reg; iae) A se invoi la pret cu cineva. 36 (Reg; ie) A se face mata A se ghemui ca o pisica la panda. 37 (Reg; ie) A-i oua si mata A fi om norocos. 38 (Pfm) Persoana vicleana ca pisica, ipocrita. 39 (Rar; dep) Cal slab, prapadit Vz gloaba, martoaga. 40 (Îvr) Blana prelucrata a pisicii. 41 (Îr; pgn) Blana prelucrata a unor animale asemanatoare cu pisica. 42 (Reg; lpl; gmt) Cosite la fete. 43 (Reg; is) Mata salbatica Pisica salbatica (Felix silvestris). 44 (Înv; ic) Mata de mare Specie de sarpe cu coada lunga, nedefinit mai indeaproape. 45 (Reg; ic) Mata-popii Omida mare, paroasa, colorata pe spate in negru-rosiatic, din care iese fluturele Arctia caja Si: omida-urs. 46 (Ent; reg; iac) Cantarida (Lytta vesicatoria). 47-48 (Ent; reg; iac) Cainele-babei (Oniscus murarius si asellus). 49 (Ent; reg; iac) Scolopendra (Oniscus scolopendra). 50 (Ent; reg; iac) Repede (Cicindela compestris) 51 (Pop; ie) A se da de-a mata-popii A se da peste cap, de-a rostogolul, de-a berbeleacul. 52 (Bot; reg) Matisor (4) 53 (Bot; reg) Salcie. 54-55 (Pgn; shp) Creanga (mica). 56 (Bot; reg) Barba ursului (Equisetum arvense). 57 (Bot; reg) Papadie (Taraxacum officinale). 58 Muschi de pe scoarta copacilor. 59 Radacina aeriana a porumbului. 60 (Trs; Ban) Mat (11). 61 (Reg) Botnita pentru vitel. 62 (Pes; reg) Ostie. 63 (Reg) Fiecare dintre cele doua varfuri ale scoabei. 64 (Reg) Maner al clestelui de tras cercuri la butoaie, la putini etcetera 65 (Reg) Cleste. 66 (Prc) Carlig al clestelui de tras cercuri la butoaie, la putini etcetera 67 (Mar) Broasca in care se fixeaza sfredelul. 68 (Înv) Ancora de nava. 69 (Trs; Ban) Carlig cu mai multe brate indoite si ascutite la varf, cu care se prinde si se scoate un obiect cazut in fantana. 70 Dispozitiv de siguranta, prevazut cu un fel de gheare, care serveste la prinderea automata a coliviei dintr-o mina, cand se rupe cablul. 71 (Reg) Lat de prins pasari. 72 (Reg) Bucata de lemn sau de metal care prinde capriorii unei case sau care leaga diverse parti componente ale unei constructii Vz grinda. 73 (Mol; Buc) Carlig gros de fier, prins intr-o coada de lemn, care serveste la rostogolitul bustenilor impinsi pe uluc. 74 (Trs; Mol) Placa de fier cu unul sau mai multi colti, fixata pe fundul ulucului, pentru a micsora viteza bustenilor impinsi pe uluc. 75 (Reg) Butuc greu, prins cu un capat pe o margine a ulucului si cu cellalt sprijinit pe marginea opusa, avand rolul de a micsora viteza bustenilor impinsi pe uluc. 76 (Trs; Mol) Tindeche la razboiul de tesut. 77 (Trs) Oiste. 78 (Reg) Dispozitiv in forma de furca cu doua coarne, aplicat la inima carutei sau a carului, care impiedica vehiculul oprit pe o panta sa de-a inapoi. 79 (Reg) lant sau curea care leaga grindeiul plugului de rotile Si: potang. 80 (Trs; Olt) Cumpana de care se leaga stavila joagarului. 81 (Trs; Olt) Dispozitiv de fier, in forma de furca, care impinge roata dintata a joagarului. 82 (Trs; Olt la joagar) Grauntar. 83 (Trs; Olt) Coada a furcii joagarului. 84 (Trs; Olt) Roata zimtata a joagarului. 85 (Trs; Olt) Fiecare din tortile care intind panza joagarului. 86 (Trs; Olt) Fiecare dintre ghearele de fier ale joagarului. 87 (Trs; Olt) Jug de lemn al joagarului. 88 (Reg) Bucata de lemn scobit pe care se invarteste cepul grindeiului la roata morii. 89 (Trs; Mol; mpl) Patina pentru alunecat pe gheata. 90 (Reg) Placa de fier cu colti ascutiti pe care muncitorii forestieri si-o aseaza pe talpa incaltamintei ca sa nu alunece. 91 (Reg) Carlig de fier cu colti, cu ajutorul caruia muncitorii de la intretinerea liniilor electrice sau de telegraf se urca pe stalpi. 92 (Mar) Cosulet care are in partea superioara un cerc prevazut cu dinti, cu care pot fi prinse cozile fructelor, la cules. 93 (Reg) Gratar pe care se frige carne. 94 (Trs) Pirostrie pe care se pune un vas la foc. 95 (Reg) Gratar de fier care se pune pe vatra, sub lemnele care ard, cu scopul de a le face sa arda mai bine. 96 (Reg) Dig de proportii reduse. 97-98 (Reg) Firida mica facuta in peretele camarii Si: (reg) matoaca(3). 99 (Pop; art.) Dans popular nedefinit mai indeaproape. 100 (Pop; art.) Melodie dupa care se executa Mata(99).