Mînji mânjesc mânjit
Definitie, sens si explicatie
1Minji (manjesc, manjit), verb – A mizgali, a unge, a murdari, a pata.
Origine indoielnica.
Se considera der. din limba slava (veche) mažati, mazǫ „a unge” (Miklosich, Lexicon, 359; Cihac, Ii, 185; Miklosich, Slaw.
Elem., 29; Tiktin; Conev 96), conform limba slava (veche) maža „unsoare”, limba rusa mažatĭ, mažnutĭ „a unge, cu grasimi”; dar fonetismul e greu de explicat (conform der. limba slava (veche) pomažiti › pomazui).
Poate ar trebui sa se porneasca de la mizga, cum a sugerat Tiktin, prin intermediul unui der. verbal *mizgi. – Derivat minjala, substantiv feminin (unsoare, zugraveala; var amestecat cu pamint; clei; apretare, un anumit clei de apretat cinepa); minzala, substantiv feminin (Mold., scrobeala), unde apare mai clar legatura cu limba slava (veche); minjoala, substantiv feminin (Trans., unsoare, grasime); minjalau (var. minzalau), substantiv masculin (Mold., baiat de spalatoreasa), incrucisare intre minji „a sapuni” cu „mangalau”; minzali, verb (a se minji); minzaleala (var. minzalitura, minjitura), substantiv feminin (pata, murdarie, grasime); paminzalca, substantiv feminin (Munt., scrobeala pentru firele de bumbac; Muntenia, curea care leaga fuiorul de furca), in loc de *pominzalca; taminji, verb (Mold., a minji), cu pref. ta- putin clar, conform taminda; taminjer, substantiv neutru (bat), poate prin incrucisare cu tau(n)jer, conform minjalau. – Conform: misgali.
Origine indoielnica.
Se considera der. din limba slava (veche) mažati, mazǫ „a unge” (Miklosich, Lexicon, 359; Cihac, Ii, 185; Miklosich, Slaw.
Elem., 29; Tiktin; Conev 96), conform limba slava (veche) maža „unsoare”, limba rusa mažatĭ, mažnutĭ „a unge, cu grasimi”; dar fonetismul e greu de explicat (conform der. limba slava (veche) pomažiti › pomazui).
Poate ar trebui sa se porneasca de la mizga, cum a sugerat Tiktin, prin intermediul unui der. verbal *mizgi. – Derivat minjala, substantiv feminin (unsoare, zugraveala; var amestecat cu pamint; clei; apretare, un anumit clei de apretat cinepa); minzala, substantiv feminin (Mold., scrobeala), unde apare mai clar legatura cu limba slava (veche); minjoala, substantiv feminin (Trans., unsoare, grasime); minjalau (var. minzalau), substantiv masculin (Mold., baiat de spalatoreasa), incrucisare intre minji „a sapuni” cu „mangalau”; minzali, verb (a se minji); minzaleala (var. minzalitura, minjitura), substantiv feminin (pata, murdarie, grasime); paminzalca, substantiv feminin (Munt., scrobeala pentru firele de bumbac; Muntenia, curea care leaga fuiorul de furca), in loc de *pominzalca; taminji, verb (Mold., a minji), cu pref. ta- putin clar, conform taminda; taminjer, substantiv neutru (bat), poate prin incrucisare cu tau(n)jer, conform minjalau. – Conform: misgali.